Cum Natalia Gavrilița și-a argumentat decizia de a majora numărul ministerelor de la 9 la 13

Candidata la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița a declarat că separarea unor ministere în noua componență a Executvului a fost necesară, deoarece „vechile puteri au croit puterea statului așa ca ea să fie comodă pentru un stat dictatorial” și nicidecum după necesitățile oamenilor și activitatea pe care trebuie să o desfășoare fiecare instituție în parte. Declarația a fost făcută astăzi de către Gavrilița, în timpul discursului rostit de la tribuna Parlamentului, unde cere votul de încrede al deputaților.

„Structura Guvernului și instituțiilor subordonate din ultimii ani, „făcută pe timpul lui Vlad Plahotniuc”, a „croit” puterea statului așa ca ea să fie comodă pentru un stat dictatorial. Spre deosebire de acea situație, ministerele din Guvernul Gavrilița au fost croite după prioritățile programului de guvernare. În formula de guvernare în care deciziile se luau de facto într-un club de noapte, de niște echipe plătite din „kuliok”, nu conta nici numărul de ministere și nici calitatea miniștrilor și a echipelor ministeriale. Proiectele de lege și hotărârile de guvern importante veneau la ministere gata făcute, unde acestea erau doar semnate și aprobate, fără întrebări și multă analiză”. În așa tip de „guvernare mafiotică” putea fi ușor comasată într-un singur minister care doar să semneze deciziile. Dar asta nu înseamnă că, comasările aduceau economii finanțelor publice. Asta înseamnă salarii exorbitante și sute de milioane de lei care mergeau la unele și aceleași firme”, a spus Gavrilița.

Candidata la funcția de prim-ministru a declarat că, noul Guvern are sarcina să curețe instituțiile de corupți și scheme, să facă reforme profunde, să atragă și să implementeze proiecte internaționale și să contribuie la creșterea economică și bunăstarea cetățenilor, iar divizarea celor patru ministere se va face fără a crește numărul de angajați pe sector.

„Fiecare minister va trebui fie să aducă o funcție de la o agenție subordonată, fie să rămână cu același număr de angajați ca acum. Acum, e greu de spus dacă reorganizările vor duce la creșterea sau micșorarea cheltuielilor. Cert e că se vrea creșterea salariilor angajaților”, a mai adăugat Natalia.

Realitatea.md precizează că, noul Guvern urmează să aibă 13 ministere, în loc de 9, așa cum a fost până în prezent. În loc de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va exista Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării se divizează în Ministerul Educației și Cercetării și în Ministerul Culturii. Va fi reformat și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, prin divizarea în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Mediului.

Ministerul Economiei și Infrastructurii se va transforma în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerul Economiei.

#Guvernul Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.