Cum Natalia Gavrilița și-a argumentat decizia de a majora numărul ministerelor de la 9 la 13

Candidata la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița a declarat că separarea unor ministere în noua componență a Executvului a fost necesară, deoarece „vechile puteri au croit puterea statului așa ca ea să fie comodă pentru un stat dictatorial” și nicidecum după necesitățile oamenilor și activitatea pe care trebuie să o desfășoare fiecare instituție în parte. Declarația a fost făcută astăzi de către Gavrilița, în timpul discursului rostit de la tribuna Parlamentului, unde cere votul de încrede al deputaților.

„Structura Guvernului și instituțiilor subordonate din ultimii ani, „făcută pe timpul lui Vlad Plahotniuc”, a „croit” puterea statului așa ca ea să fie comodă pentru un stat dictatorial. Spre deosebire de acea situație, ministerele din Guvernul Gavrilița au fost croite după prioritățile programului de guvernare. În formula de guvernare în care deciziile se luau de facto într-un club de noapte, de niște echipe plătite din „kuliok”, nu conta nici numărul de ministere și nici calitatea miniștrilor și a echipelor ministeriale. Proiectele de lege și hotărârile de guvern importante veneau la ministere gata făcute, unde acestea erau doar semnate și aprobate, fără întrebări și multă analiză”. În așa tip de „guvernare mafiotică” putea fi ușor comasată într-un singur minister care doar să semneze deciziile. Dar asta nu înseamnă că, comasările aduceau economii finanțelor publice. Asta înseamnă salarii exorbitante și sute de milioane de lei care mergeau la unele și aceleași firme”, a spus Gavrilița.

Candidata la funcția de prim-ministru a declarat că, noul Guvern are sarcina să curețe instituțiile de corupți și scheme, să facă reforme profunde, să atragă și să implementeze proiecte internaționale și să contribuie la creșterea economică și bunăstarea cetățenilor, iar divizarea celor patru ministere se va face fără a crește numărul de angajați pe sector.

„Fiecare minister va trebui fie să aducă o funcție de la o agenție subordonată, fie să rămână cu același număr de angajați ca acum. Acum, e greu de spus dacă reorganizările vor duce la creșterea sau micșorarea cheltuielilor. Cert e că se vrea creșterea salariilor angajaților”, a mai adăugat Natalia.

Realitatea.md precizează că, noul Guvern urmează să aibă 13 ministere, în loc de 9, așa cum a fost până în prezent. În loc de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va exista Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării se divizează în Ministerul Educației și Cercetării și în Ministerul Culturii. Va fi reformat și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, prin divizarea în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Mediului.

Ministerul Economiei și Infrastructurii se va transforma în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerul Economiei.

#Guvernul Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz, a comentat în termeni duri deplasarea oficialilor moldoveni, inclusiv a ministrului Energiei, Victor Parlicov, la Gazprom. Tofilat susține că această acțiune reprezintă o capcană și o umilință pentru Republica Moldova, subliniind discrepanțele între discursul autorităților și acțiunile acestora pe tema gazelor.

„Luni de zile ni s-a spus despre «depolitizarea subiectului gazelor», că «am scăpat de dependența de gazele rusești», iar acum ministrul merge la Gazprom. Foarte «consecvent»!”, a declarat Tofilat. În opinia sa, această deplasare este inutilă și nu adresează problemele fundamentale ale sectorului energetic.

Tofilat a punctat trei subiecte majore discutate cu Gazprom, care ar fi fost evitate dacă autoritățile ar fi luat măsuri eficiente în prealabil.

Livrarea gazelor către regiunea transnistreană: Tofilat subliniază că deciziile referitoare la livrarea gazului în regiunea transnistreană sunt deja luate la Kremlin și că nu există nicio necesitate reală de a negocia cu Gazprom, având în vedere că aceștia nu vor lua decizii importante. El sugerează că în loc să discute cu Gazprom, autoritățile moldovenești ar trebui să planifice o reintegrare a regiunii și să fie pregătite pentru o eventuală criză energetică.
Datoria la gaz: Tofilat adaugă că datoria de 720 milioane de dolari către Gazprom este nejustificată, iar auditul internațional a confirmat acest lucru. Deși autoritățile moldovenești ar fi trebuit să ajungă la un acord amiabil sau să meargă în instanță pentru a rezolva disputa, Tofilat susține că Guvernul a preferat să negocieze direct cu Gazprom, o abordare care, în opinia sa, nu face decât să amâne rezolvarea situației.
Aprobarea Consiliului de Administrație al Moldovagaz: Tofilat consideră că blocajul în numirea unui nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz ar putea fi depășit doar prin instituirea unui management extern, pentru a forța Gazprom să accepte schimbările necesare. El a menționat că proiectul de lege pentru a rezolva această problemă nu a fost încă înregistrat, iar în acest context, Gazprom refuză să numească un nou Consiliu de Administrație.