Cum Natalia Gavrilița și-a argumentat decizia de a majora numărul ministerelor de la 9 la 13

Candidata la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița a declarat că separarea unor ministere în noua componență a Executvului a fost necesară, deoarece „vechile puteri au croit puterea statului așa ca ea să fie comodă pentru un stat dictatorial” și nicidecum după necesitățile oamenilor și activitatea pe care trebuie să o desfășoare fiecare instituție în parte. Declarația a fost făcută astăzi de către Gavrilița, în timpul discursului rostit de la tribuna Parlamentului, unde cere votul de încrede al deputaților.

„Structura Guvernului și instituțiilor subordonate din ultimii ani, „făcută pe timpul lui Vlad Plahotniuc”, a „croit” puterea statului așa ca ea să fie comodă pentru un stat dictatorial. Spre deosebire de acea situație, ministerele din Guvernul Gavrilița au fost croite după prioritățile programului de guvernare. În formula de guvernare în care deciziile se luau de facto într-un club de noapte, de niște echipe plătite din „kuliok”, nu conta nici numărul de ministere și nici calitatea miniștrilor și a echipelor ministeriale. Proiectele de lege și hotărârile de guvern importante veneau la ministere gata făcute, unde acestea erau doar semnate și aprobate, fără întrebări și multă analiză”. În așa tip de „guvernare mafiotică” putea fi ușor comasată într-un singur minister care doar să semneze deciziile. Dar asta nu înseamnă că, comasările aduceau economii finanțelor publice. Asta înseamnă salarii exorbitante și sute de milioane de lei care mergeau la unele și aceleași firme”, a spus Gavrilița.

Candidata la funcția de prim-ministru a declarat că, noul Guvern are sarcina să curețe instituțiile de corupți și scheme, să facă reforme profunde, să atragă și să implementeze proiecte internaționale și să contribuie la creșterea economică și bunăstarea cetățenilor, iar divizarea celor patru ministere se va face fără a crește numărul de angajați pe sector.

„Fiecare minister va trebui fie să aducă o funcție de la o agenție subordonată, fie să rămână cu același număr de angajați ca acum. Acum, e greu de spus dacă reorganizările vor duce la creșterea sau micșorarea cheltuielilor. Cert e că se vrea creșterea salariilor angajaților”, a mai adăugat Natalia.

Realitatea.md precizează că, noul Guvern urmează să aibă 13 ministere, în loc de 9, așa cum a fost până în prezent. În loc de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va exista Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării se divizează în Ministerul Educației și Cercetării și în Ministerul Culturii. Va fi reformat și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, prin divizarea în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Mediului.

Ministerul Economiei și Infrastructurii se va transforma în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerul Economiei.

#Guvernul Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce marile hub-uri europene intră într-un blocaj fără precedent, cu zboruri anulate și flote trase pe dreapta, Aeroportul Internațional Istanbul funcționează la turație maximă, devenind punctul central al aviației globale.

Analiza realizată de Sunay Omer de la Bechtel Corporation arată că, pe fondul crizei de combustibil, centrul de greutate al transportului aerian s-a mutat rapid spre Bosfor, acolo unde accesul la kerosen face diferența dintre zbor și blocaj total.

În primăvara anului 2026, kerosenul a devenit o resursă strategică, iar succesul companiilor aeriene nu mai ține de servicii sau prețuri, ci de capacitatea de alimentare. În acest context, Turkish Airlines beneficiază de un avantaj decisiv, fiind susținută de infrastructura energetică internă a Turciei. Controlul asupra rafinăriilor precum STAR Refinery și Tüpraş asigură un flux stabil de combustibil și costuri competitive, în timp ce rivalii europeni sunt loviți de scumpiri și lipsuri.

Diferența este vizibilă în teren. Operatorii din Europa, inclusiv Lufthansa Group, sunt nevoiți să reducă drastic zborurile și să declare situații de forță majoră, în timp ce Istanbulul preia rolul de hub principal între Est și Vest. Blocajele din Dubai și Doha, generate de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, au amplificat această mutare, redirecționând fluxuri masive de pasageri și mărfuri către Turcia.

Indicatorii din aprilie 2026 confirmă schimbarea de paradigmă. Turkish Airlines operează o rețea de peste 340 de destinații și menține o rată de regularitate de aproximativ 98%, atrăgând tot mai multe contracte corporate și consolidându-și poziția ca principal nod de conexiune între Asia și Europa. Într-un moment în care alte companii pierd cotă de piață, operatorul turc capitalizează pe o combinație rară de avantaj geografic și securitate energetică.

Analiza lui Sunay Omer sugerează că această criză marchează începutul unei noi etape în aviația globală, în care Istanbulul nu mai este doar o alternativă, ci devine centrul sistemului. Dacă în trecut dominația aparținea hub-urilor europene, iar ulterior marilor companii din Golf, actuala criză pare să fi deschis „Era Bosforului”, în care capacitatea de a asigura combustibilul devine principalul avantaj competitiv.

În acest context, Aeroportul Istanbul, considerat la lansare un proiect supradimensionat, se dovedește a fi o investiție strategică adaptată unei lumi instabile. Concluzia analizei este clară: într-o economie globală afectată de penurie, cel mai mare lux nu mai este confortul, ci simpla posibilitate de a decola, iar în acest moment Istanbulul pare să fi câștigat această cursă.

#kerisen #aviatie #istanbul