Cum Natalia Gavrilița și-a argumentat decizia de a majora numărul ministerelor de la 9 la 13

Candidata la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița a declarat că separarea unor ministere în noua componență a Executvului a fost necesară, deoarece „vechile puteri au croit puterea statului așa ca ea să fie comodă pentru un stat dictatorial” și nicidecum după necesitățile oamenilor și activitatea pe care trebuie să o desfășoare fiecare instituție în parte. Declarația a fost făcută astăzi de către Gavrilița, în timpul discursului rostit de la tribuna Parlamentului, unde cere votul de încrede al deputaților.

„Structura Guvernului și instituțiilor subordonate din ultimii ani, „făcută pe timpul lui Vlad Plahotniuc”, a „croit” puterea statului așa ca ea să fie comodă pentru un stat dictatorial. Spre deosebire de acea situație, ministerele din Guvernul Gavrilița au fost croite după prioritățile programului de guvernare. În formula de guvernare în care deciziile se luau de facto într-un club de noapte, de niște echipe plătite din „kuliok”, nu conta nici numărul de ministere și nici calitatea miniștrilor și a echipelor ministeriale. Proiectele de lege și hotărârile de guvern importante veneau la ministere gata făcute, unde acestea erau doar semnate și aprobate, fără întrebări și multă analiză”. În așa tip de „guvernare mafiotică” putea fi ușor comasată într-un singur minister care doar să semneze deciziile. Dar asta nu înseamnă că, comasările aduceau economii finanțelor publice. Asta înseamnă salarii exorbitante și sute de milioane de lei care mergeau la unele și aceleași firme”, a spus Gavrilița.

Candidata la funcția de prim-ministru a declarat că, noul Guvern are sarcina să curețe instituțiile de corupți și scheme, să facă reforme profunde, să atragă și să implementeze proiecte internaționale și să contribuie la creșterea economică și bunăstarea cetățenilor, iar divizarea celor patru ministere se va face fără a crește numărul de angajați pe sector.

„Fiecare minister va trebui fie să aducă o funcție de la o agenție subordonată, fie să rămână cu același număr de angajați ca acum. Acum, e greu de spus dacă reorganizările vor duce la creșterea sau micșorarea cheltuielilor. Cert e că se vrea creșterea salariilor angajaților”, a mai adăugat Natalia.

Realitatea.md precizează că, noul Guvern urmează să aibă 13 ministere, în loc de 9, așa cum a fost până în prezent. În loc de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va exista Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării se divizează în Ministerul Educației și Cercetării și în Ministerul Culturii. Va fi reformat și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, prin divizarea în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Mediului.

Ministerul Economiei și Infrastructurii se va transforma în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerul Economiei.

#Guvernul Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În luna aprilie 2025, poziția valutară deschisă pe sistemul bancar al Republicii Moldova a fost dominată de o expunere lungă netă (activă) în valoare de 543,4 milioane lei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Peste 85% din această poziție a fost exprimată în euro, ceea ce reflectă preferința dominantă pentru moneda unică europeană în gestiunea valutară a băncilor.

Valoarea totală a activelor valutare (inclusiv cele bilanțiere, extrabilanțiere și atașate la cursul valutei) a atins 50,8 miliarde lei, cu o medie lunară apropiată (50,6 miliarde lei). Din această sumă, disponibilitățile în valută au însumat aproape 18 miliarde lei, dintre care: numerarul în valută – 3,07 miliarde lei, conturile „Nostro” în străinătate – 5,98 miliarde lei, plasările în străinătate ale băncilor – 4,39 miliarde lei, creditele și plasamentele overnight – 2,39 miliarde lei și creditele acordate în valută au ajuns la 17,27 miliarde lei, iar rezervele obligatorii în valută plasate la BNM au totalizat 13,05 miliarde lei.

Obligațiunile totale în valută ale sistemului bancar s-au ridicat la 50,36 miliarde lei, cu o componentă principală de conturi curente și depozite în valută ale clienților (peste 44 miliarde lei). Această balanță relativ echilibrată între active și obligațiuni indică o poziție valutară gestionată prudent, cu risc valutar redus la nivel de sistem.

Pe lângă expunerea lungă, s-a înregistrat și o poziție valutară scurtă (pasivă) de -101,2 milioane lei, dominată de dolari SUA (-70,9 mil. lei) și euro (-17,5 mil. lei).

În termeni relativi, raportul poziției valutare deschise față de capitalul normativ total (21,76 miliarde lei) s-a situat la:

+1,96% pentru euro
+0,43% pentru dolari
-0,08% și -0,33% pentru pozițiile scurte în euro și dolari

Sistemul bancar moldovenesc rămâne bine capitalizat și echilibrat din punct de vedere valutar, cu un control eficient al riscurilor valutare. Poziția lungă moderată exprimă un nivel rezonabil de expunere pe valutele majore, în special euro, fără a depăși limitele reglementate.