Cum reformarea Inspectoratului de Stat al Muncii poate contribui la combaterea muncii nedeclarate?

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu „Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)”, cu suportul Fundației Soros Moldova, au desfășurat joi, 19 ianuarie, Clubul de presă „Cum reformarea Inspectoratului de Stat al Muncii poate contribui la combaterea muncii nedeclarate?” În cadrul evenimentului a fost pusă în dezbatere problema ocupării informale și muncii subdeclarate în Republica Moldova, precum și, importanța reformei Inspectoratului de Stat al Muncii

Prezentă la eveniment, Corina Ajder, secretară de stat pe domeniul raporturi de muncă și asigurări sociale la Ministerul Muncii și Protecției Sociale a subliniat importanța reformei Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), care va atribui acestei instituții pârghii eficiente privind lupta cu munca informală și de a contribui la combaterea fenomenului muncii subdeclarate din țara noastră

„Ne dorim o inspecție a muncii modernă, eficientă, prietenoasă cu businessul, o inspecție care să se bazeze pe analiză, o inspecției dotată și atractivă pentru tineri, care ar putea fi o posibilitate pentru ei de a rămâne acasă, în Moldova, și să se regăsească în sectorul public”, a declarat Secretara de stat a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Corina Ajder.

Economia și ocuparea informală (neobservată) continuă să reprezinte o componentă importantă a economiei moldovenești. Conform datelor BNS, în anul 2021 numărul populației cu un loc de muncă informal constituia 192 mii de persoane, ceea ce reprezintă circa 22,8% din populația ocupată., iar percepțiile în societate privind salariile în plic indică asupra a circa 30 la sută din fondul de remunerare a muncii, iar în rezultat veniturile ratate la bugetul public depășesc 7 la sută din PIB, prin urmare, se atestă o necesitate stringentă de a combate aceste fenomene.

Stas Madan, Director program „Mediu de afaceri și IMM”, Expert-Grup, a reiterat „Reforma Inspectoratului de Stat al Muncii trebuie să-și facă efectele nu doar prin o mai bună rată de depistare a muncii nedeclarate și subdeclarate de către inspectorii de muncă, ci și prin schimbarea de la sine a comportamentului firmelor care au asemenea practici reieșind din modificarea costurilor asociate cu riscurile afacerii. De exemplu, întreprinderile care aleg să dea salarii în plic cel mai des fac acest lucru conștient și calculat reieșind din costurile foarte reduse pentru neconformitate. Acum multe din aceste afaceri cu siguranță își vor reconsidera pozițiile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #Fisc #expert

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Trezoreria SUA a respins oferta unui grup condus de banca americană Xtellus Partners pentru activele internaţionale ale grupului rus Lukoil, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, transmite Agerpres.

Statele Unite şi Marea Britanie au impus în octombrie sancţiuni asupra celor mai mari companii petroliere ruseşti – Lukoil şi Rosneft – în urma invadării Ucrainei. Miercuri, Statele Unite au extins până în 17 ianuarie 2026 termenul limită pentru vânzarea activelor internaţionale ale Lukoil.

Conform surselor Reuters, banca americană de investiţii Xtellus Partners s-a oferit să organizeze un schimb al valorilor mobiliare ale Lukoil deţinute de investitori din SUA într-un acord fără numerar pentru a le returna Lukoil în schimbul activelor sale internaţionale.

Printre potenţialii cumpărători ai activelor internaţionale ale Lukoil sunt companiile petroliere americane ExxonMobil şi Chevron, fondul american de private equity Carlyle, Abu Dhabi Group International Holding Company, şi grupul energetic maghiar MOL.

Reprezentanţii Trezoreriei SUA au refuzat să comenteze.

După impunerea sancţiunilor SUA, Lukoil s-a confruntat cu perturbări în activitatea externă. Lukoil extrage aproximativ 2% din producţia globală de petrol în Rusia şi în străinătate şi a declarat că este în căutarea unor cumpărători pentru activele sale internaţionale, care produc 0,5% din petrolul global şi a căror valoare este estimată la aproximativ 22 de miliarde de dolari, pe baza declaraţiilor contabile din 2024.

Conform surselor Reuters, Trezoreria SUA a transmis Xtellus Partners că nu are permisiunea de a folosi într-o tranzacţie valori mobiliare ale unei entităţi sancţionate şi de aceea respinge oferta. Ca urmare, banca va solicita o licenţă pentru a acea acces la aceste valori mobiliare.

Mai mulţi administratori de active din SUA, inclusiv BlackRock, JP Morgan şi Goldman Sachs, au pierdut miliarde de dolari atunci când au fost nevoiţi, mai întâi să îngheţe şi apoi să îşi deprecieze acţiunile la firme ruseşti, inclusiv Lukoil, după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022.

Xtellus a transmis Trezoreriei SUA că vrea să organizeze un schimb de valori mobiliare Lukoil deţinute de investitori americani, într-o vânzare fără numerar înapoi către Lukoil, în schimbul activelor globale ale companiei ruseşti, susţin sursele.

Lukoil are aproximativ 200 de benzinării sub marcă proprie în New Jersey, Pennsylvania şi New York. Operatorul finlandez de benzinării Teboil, companie deţinută de Lukoil, care deţine aproximativ 430 de benzinării, a declarat luna trecută că îşi va închide treptat operaţiunile, pe măsură ce combustibilul se epuizează. Anterior, a declarat că se aşteaptă ca Lukoil să vândă lanţul.

Lukoil este unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa distribuţiei de combustibil din Republica Moldova şi Bulgaria, operând aproximativ 600 de benzinării în Turcia şi peste 300 în România.