Cum reformarea Inspectoratului de Stat al Muncii poate contribui la combaterea muncii nedeclarate?

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu „Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)”, cu suportul Fundației Soros Moldova, au desfășurat joi, 19 ianuarie, Clubul de presă „Cum reformarea Inspectoratului de Stat al Muncii poate contribui la combaterea muncii nedeclarate?” În cadrul evenimentului a fost pusă în dezbatere problema ocupării informale și muncii subdeclarate în Republica Moldova, precum și, importanța reformei Inspectoratului de Stat al Muncii

Prezentă la eveniment, Corina Ajder, secretară de stat pe domeniul raporturi de muncă și asigurări sociale la Ministerul Muncii și Protecției Sociale a subliniat importanța reformei Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), care va atribui acestei instituții pârghii eficiente privind lupta cu munca informală și de a contribui la combaterea fenomenului muncii subdeclarate din țara noastră

„Ne dorim o inspecție a muncii modernă, eficientă, prietenoasă cu businessul, o inspecție care să se bazeze pe analiză, o inspecției dotată și atractivă pentru tineri, care ar putea fi o posibilitate pentru ei de a rămâne acasă, în Moldova, și să se regăsească în sectorul public”, a declarat Secretara de stat a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Corina Ajder.

Economia și ocuparea informală (neobservată) continuă să reprezinte o componentă importantă a economiei moldovenești. Conform datelor BNS, în anul 2021 numărul populației cu un loc de muncă informal constituia 192 mii de persoane, ceea ce reprezintă circa 22,8% din populația ocupată., iar percepțiile în societate privind salariile în plic indică asupra a circa 30 la sută din fondul de remunerare a muncii, iar în rezultat veniturile ratate la bugetul public depășesc 7 la sută din PIB, prin urmare, se atestă o necesitate stringentă de a combate aceste fenomene.

Stas Madan, Director program „Mediu de afaceri și IMM”, Expert-Grup, a reiterat „Reforma Inspectoratului de Stat al Muncii trebuie să-și facă efectele nu doar prin o mai bună rată de depistare a muncii nedeclarate și subdeclarate de către inspectorii de muncă, ci și prin schimbarea de la sine a comportamentului firmelor care au asemenea practici reieșind din modificarea costurilor asociate cu riscurile afacerii. De exemplu, întreprinderile care aleg să dea salarii în plic cel mai des fac acest lucru conștient și calculat reieșind din costurile foarte reduse pentru neconformitate. Acum multe din aceste afaceri cu siguranță își vor reconsidera pozițiile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #Fisc #expert

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.