Cum reformarea Inspectoratului de Stat al Muncii poate contribui la combaterea muncii nedeclarate?

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu „Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)”, cu suportul Fundației Soros Moldova, au desfășurat joi, 19 ianuarie, Clubul de presă „Cum reformarea Inspectoratului de Stat al Muncii poate contribui la combaterea muncii nedeclarate?” În cadrul evenimentului a fost pusă în dezbatere problema ocupării informale și muncii subdeclarate în Republica Moldova, precum și, importanța reformei Inspectoratului de Stat al Muncii

Prezentă la eveniment, Corina Ajder, secretară de stat pe domeniul raporturi de muncă și asigurări sociale la Ministerul Muncii și Protecției Sociale a subliniat importanța reformei Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), care va atribui acestei instituții pârghii eficiente privind lupta cu munca informală și de a contribui la combaterea fenomenului muncii subdeclarate din țara noastră

„Ne dorim o inspecție a muncii modernă, eficientă, prietenoasă cu businessul, o inspecție care să se bazeze pe analiză, o inspecției dotată și atractivă pentru tineri, care ar putea fi o posibilitate pentru ei de a rămâne acasă, în Moldova, și să se regăsească în sectorul public”, a declarat Secretara de stat a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Corina Ajder.

Economia și ocuparea informală (neobservată) continuă să reprezinte o componentă importantă a economiei moldovenești. Conform datelor BNS, în anul 2021 numărul populației cu un loc de muncă informal constituia 192 mii de persoane, ceea ce reprezintă circa 22,8% din populația ocupată., iar percepțiile în societate privind salariile în plic indică asupra a circa 30 la sută din fondul de remunerare a muncii, iar în rezultat veniturile ratate la bugetul public depășesc 7 la sută din PIB, prin urmare, se atestă o necesitate stringentă de a combate aceste fenomene.

Stas Madan, Director program „Mediu de afaceri și IMM”, Expert-Grup, a reiterat „Reforma Inspectoratului de Stat al Muncii trebuie să-și facă efectele nu doar prin o mai bună rată de depistare a muncii nedeclarate și subdeclarate de către inspectorii de muncă, ci și prin schimbarea de la sine a comportamentului firmelor care au asemenea practici reieșind din modificarea costurilor asociate cu riscurile afacerii. De exemplu, întreprinderile care aleg să dea salarii în plic cel mai des fac acest lucru conștient și calculat reieșind din costurile foarte reduse pentru neconformitate. Acum multe din aceste afaceri cu siguranță își vor reconsidera pozițiile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #Fisc #expert

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.