Cum reformarea Inspectoratului de Stat al Muncii poate contribui la combaterea muncii nedeclarate?

20 Ian. 2023, 14:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2023, 14:55 // Actual //  bani.md

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup în parteneriat cu  „Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)”, cu suportul Fundației Soros Moldova, au desfășurat joi, 19 ianuarie, Clubul de presă „Cum reformarea Inspectoratului de Stat al Muncii poate contribui la combaterea muncii nedeclarate?”  În cadrul evenimentului a fost pusă în dezbatere problema ocupării informale și muncii subdeclarate în Republica Moldova, precum și, importanța reformei Inspectoratului de Stat al Muncii

Prezentă la eveniment, Corina Ajder, secretară de stat pe domeniul raporturi de muncă și asigurări sociale la Ministerul Muncii și Protecției Sociale a subliniat importanța reformei Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), care va atribui acestei instituții pârghii eficiente privind lupta cu munca informală și de a contribui la combaterea fenomenului muncii subdeclarate din țara noastră

„Ne dorim o inspecție a muncii modernă, eficientă, prietenoasă cu businessul, o inspecție care să se bazeze pe analiză, o inspecției dotată și atractivă pentru tineri, care ar putea fi o posibilitate pentru ei de a rămâne acasă, în Moldova, și să se regăsească în sectorul public”, a declarat Secretara de stat a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Corina Ajder.

Economia și ocuparea informală (neobservată) continuă să reprezinte o componentă importantă a economiei moldovenești. Conform datelor BNS, în anul 2021 numărul populației cu un loc de muncă informal constituia 192 mii de persoane, ceea ce reprezintă circa 22,8% din populația ocupată., iar percepțiile în societate privind salariile în plic indică asupra a circa 30 la sută din fondul de remunerare a muncii, iar în rezultat veniturile ratate la bugetul public depășesc 7 la sută din PIB, prin urmare, se atestă o necesitate stringentă de a combate aceste fenomene.

Stas Madan, Director program „Mediu de afaceri și IMM”, Expert-Grup, a reiterat „Reforma Inspectoratului de Stat al Muncii trebuie să-și facă efectele nu doar prin o mai bună rată de depistare a muncii nedeclarate și subdeclarate de către inspectorii de muncă, ci și prin schimbarea de la sine a comportamentului firmelor care au asemenea practici reieșind din modificarea costurilor asociate cu riscurile afacerii. De exemplu, întreprinderile care aleg să dea salarii în plic cel mai des fac acest lucru conștient și calculat reieșind din costurile foarte reduse pentru neconformitate. Acum multe din aceste afaceri cu siguranță își vor reconsidera pozițiile.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Ian. 2026, 14:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Ian. 2026, 14:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Primele zile după trecerea Bulgariei la euro au venit cu un șoc pentru populație. În doar 48 de ore, prețurile la produse de bază și servicii au crescut vizibil. Un exemplu este pâinea: un produs care costa 0,89 leva pe 31 decembrie a ajuns la 1,19 leva pe 2 ianuarie, adică aproximativ 0,61 euro, ceea ce înseamnă o scumpire de peste 30% într-un timp extrem de scurt, scrie novinite.com.

Scumpirile s-au extins rapid și în mediul online, unde au fost observate majorări greu de explicat. De exemplu, unele recipiente din plastic au urcat într-o singură zi de la 5,23 euro la 10,22 euro, practic o dublare a prețului. În alte cazuri, cizme de cauciuc care costau 49,99 leva înainte de trecerea la euro au fost listate la 49,99 euro după 1 ianuarie, ceea ce înseamnă aproape 98 de leva, adică aproape dublu. Au existat și situații absurde, precum o pizza afișată la 18,75 leva (circa 9,6 euro), dar care la finalizarea comenzii apărea la 36,67 euro, adică de aproape patru ori mai mult.

Nici serviciile publice nu au rămas la vechile tarife. La Sofia, parcarea în zonele centrale a fost majorată la 2 euro pe oră, față de echivalentul a aproximativ un euro înainte de schimbarea monedei.

Avocatul Martin Kostov spune că, în mod normal, trecerea la euro ar fi trebuit să fie o simplă operațiune tehnică, bazată pe un curs fix și pe reguli clare de conversie. „Legea face o diferență clară între recalcularea prețului și scumpire. Ceea ce vedem acum este că mulți comercianți folosesc confuzia pentru a testa cât de mult pot crește prețurile fără a fi sancționați”, afirmă Kostov.

Potrivit acestuia, problema reală nu este euro, ci lipsa de reacție a autorităților. Atunci când regulile nu sunt aplicate ferm, perioada de tranziție devine teren fertil pentru abuzuri, iar nota de plată ajunge, în final, la cetățeni.