Cum s-au îndrăgostit oamenii de vin și de ce Georgia este locul unde s-a născut această „licoare a zeilor”

Oamenilor le-a plăcut mult vinul, încă de acum multe mii de ani și l-au considerat a fi o licoare magică, fiindcă se simțeau ciudat după ce beau mult, deși nu știau nimic despre efectele alcoolului. Oamenii au gustat vinul acum peste 10.000 de ani, când strugurii erau mult mai acri și mai mici. De ce Georgia este locul unde s-a născut vinul? Cum era pregătit acolo?

Informația pe scurt

Câteva studii serioase recente indică faptul că oamenii de acum peste 11.000 de ani ar fi început „domesticirea” viței de vie, alegând soiuri cu struguri mai dulci. Acest lucru s-ar fi întâmplat simultan în Caucaz, dar și în regiunea Orientului Apropiat. Oamenii nu s-au ocupat intens de viță de vie doar pentru a face vin, ci și pentru a mânca strugurii.
Chiar și fără să aibă habar că vinul conține alcool, oamenii din vechime au rămas uimiți de cum li se schimbă starea de spirit după ce beau mai mult și de cât de diferit se comportă. Părea că se găsește ceva magic în băutură.

Un amplu studiu publicat în 2017 arăta că cele mai vechi dovezi ale preparării vinului datează de acum 8.000 de ani, din Georgia. În 2011 cele mai vechi dovezi găsite erau de acum șase milenii, din Armenia, apoi s-au descoperit reziduuri și mai vechi în Iran (munții Zagros), dar dovezile din Georgia sunt cu aproape un mileniu mai vechi.
Pentru a face vin, oamenii de acum 7-8.000 de ani aveau nevoie de trei lucruri esențiale: struguri sălbatici europeni, cereale (pentru a avea mâncare pe tot timpul anului) și vase (pentru a prepara, stoca și consuma vinul).
Vinul era preparat în Georgia în vase uriașe din argilă – numite qvevri – unele având multe sute de litri. Erau apoi îngropate pentru fermentare, iar procedeul este folosit și azi de „artizanii” georgieni.

Foarte probabil că un strămoș al vinului a fost gustat prima oară de oameni în Paleolitic, acum peste 10.000 de ani și era suficientă o cavitate într-o piatră unde struguri sălbatici să fermenteze. Nu putea fi o băutură grozavă pentru gusturile noastre din prezent, dar pentru oamenii de atunci era ceva extraordinar, ce nu mai experimentaseră
Similar cu alte băuturi, și în cazul vinului se poate bănui că oamenii de acum peste 10.000 de ani au uitat struguri într-un recipient și, după mai multe zile i-au descoperit fermentând, au gustat și le-a plăcut cum s-au simțit. Câteva studii serioase recente indică faptul că oamenii de acum peste 11.000 de ani ar fi început „domesticirea” viței de vie, alegând soiuri cu struguri mai dulci. Nu avem cum să știm când s-a întâmplat prima oară acest lucru.

Oamenii de știință au două teorii: fie că vița de vie a fost pentru prima oară „domesticită” în Caucaz (zona Georgia și Armenia), fie că avem două zone distincte (Caucaz și Semiluna Fertilă, în Orientul Apropiat), această a doua teorie câștigând teren în ultimii ani.

Clar că strugurii de atunci erau, chiar și când erau copți, mai mici, mai acizi și mai puțin dulci decât strugurii din ziua de azi.

Studii recente indică faptul că acum 11.500 de ani, după finalul ultimei ere glaciare, oamenii au „domesticit” vița de vie, cultivând în mod intenționat strugurii și alegând soiurile cu cele mai mari boabe și cu gustul cel mai dulce.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consum #georgia #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.