Fiul autorului dronei ucigașe locuiește la Londra, într-un apartament de lux. Lucrează la ONU în probleme de dezarmare

Lavrenti, 25 de ani, fiul lui Aleksandr Zaharov, proprietarul și designerul principal al companiei Zala Aero, compania care fabrică drona rusească Lancet-3 și înarmează trupele Kremlinului cu astfel de drone, locuiește la Londra, cu mama sa, într-un apartament de 1,7 milioane de euro, și lucrează la Institutul Națiunilor Unite pentru Cercetare în Dezarmare (UNIDIR), a dezvăluit portalul rus independent.

Dronele Lancet au devenit pe parcursul războiului din Ucraina un atu notabil al armatei ruse, fiind eficiente în atacurile asupra pieselor de artilerie occidentale furnizate armatei ucrainene.

În tot acest timp, Svetlana și Lavrenti, soția și fiul lui Aleksandr Zaharov, creatorul dronelor ucigașe, locuiesc într-un apartament într-un cartier select al Londrei. Imobilul de lux valorează circa 1,7 milioane de euro.

Vede Big Ben-ul pe geam

După cum reiese din registrul imobiliar din Marea Britanie, soții Zharov au achiziționat apartamentul din zona Westminster, la un kilometru de Big Ben și Palatul Buckingham, în 2018.

Pe site-ul agenției imobiliare s-a păstrat un anunț de vânzare a acestui apartament cu fotografii și un plan al apartamentului.

Imobilul are 100 de metri pătrați și trei dormitoare, living, bucătarie și balcon. În apartamentul care are vedere spre Big Ben este o sală de forță.

Potrivit LinkedIn, Lavrenti, fiul cel mic al lui Zharov, locuiește în străinătate cel puțin din 2015, de la vârsta de 16 ani.

În Marea Britanie, a absolvit liceul, are o diplomă de licență University College London în politică, sociologie și studii est-europene și un master în studii de conflict de la London School of Economics.

A lucrat pentru agențiile ONU din New York, Roma și Geneva

Din iulie 2021, Lavrenti a lucrat la agențiile ONU din New York și Roma, iar din mai 2023 la Institutul Națiunilor Unite pentru Cercetare în Dezarmare (UNIDIR) din Geneva, Elveția.

Interesele de cercetare ale lui Lavrenti, conform site-ului UNIDIR, sunt programul de management al armelor și munițiilor, deminarea și accesul la ajutor umanitar.

Svetlana și Lavrenti nu făcut niciun fel de comentariu.

Marea Britanie a impus sancțiuni pentru compania Zalo Aero, dar nu și în privința familiei lui Zaharov.

Aleksandr Zaharov, 62 de ani, dezvoltă și produce drone de peste 15 ani. Cea mai faimoasă este drona-kamikaze Lancet, care atacă direct ținta – tancuri, artileria sau radarele. Drona a fost folosită în Siria și este acum utilizată pe scară largă în războiul din Ucraina.

Zharov este supranumit „al doilea Kalașnikov” în programele televiziunilor naționale din Rusia. Compania sa face parte din grupul Kalaşnikov, dar acțiunile îi aparțin lui Zaharov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zaharov #autor #drona

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani