Cum s-au privatizat bunurile Moldovei timp de 7 ani. CCRM a scos la iveală mai multe neconformități

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), la data de 2 august curent, a examinat în cadrul ședinței online, Raportul auditului conformității privatizării bunurilor în perioada anilor 2013-2019 prin vânzare la licitații cu strigare sau cu reducere și prin vânzare la Bursa de valori a Moldovei.

Scopul misiunii de audit a constat în a evalua conformitatea privatizării bunurilor proprietate publică în perioada anilor 2013-2019 prin vânzare la licitații cu strigare sau cu reducere și prin vânzare la Bursa de valori a Moldovei.

Auditul a fost desfășurat în cadrul Agenției Proprietății Publice (APP), fiind supuse testărilor de audit privatizarea activelor și bunurilor proprietate publică a statului, și anume: 31 obiecte cu valoarea totală de vânzare de peste 64,4 mil. lei, comercializate la licitații cu strigare și cu reducere, și 37 portofolii de acțiuni vândute la Bursa de valori a Moldovei cu valoarea totală de cca 553,0 mil. lei.

Activitățile de audit desfășurate au relevat că, procesul de privatizare a bunurilor proprietate publică este unul mobil și dinamic. Însă, acesta, în dezvoltarea sa, este lipsit de o viziune strategică, care să se axeze pe prioritățile de politici publice naționale respective și să descrie direcțiile de activitate pe un termen lung sau mediu în coraport și interacțiune cu prioritățile de politici publice aferente altor domenii a economiei naționale. Totodată, se atestă că obiectivele de guvernare stabilite în domeniul proprietății publice nu sunt inter-corelate și inter-conexate pe întregul sistem instituțional.

De asemenea, auditul a constatat că, procesul de finanțare a activităților de privatizare a bunurilor proprietate publică de stat, nu este aliniat la principiile de bună guvernare, alocațiile bugetare respective fiind valorificate, în mediu, la un nivel de doar cca 55%, precum și utilizate contrar destinației prestabilite, respectiv 2932,2 mii lei, sau cca 53% din totalul cheltuielilor efectuate.

Probele de audit denotă că, domeniul privatizării proprietății publice se dezvoltă într-un mod sporadic, prin urmare evoluția numărului obiectelor expuse privatizării și privatizate, și a veniturilor propriu-zise obținute din privatizarea acestora este una variabilă și neuniformă, iar numărul licitațiilor nule, la care nu s-a înregistrat nici un participant este sporit. Astfel, au fost recunoscute nule 72% din totalul licitațiilor cu strigare/reducere, organizate în perioada supusă auditului și 79% din totalul licitațiilor organizate la Bursa de valori a Moldovei.

Misiunea de audit a determinat că, din punct de vedere procedural, licitațiile cu strigare/reducere și licitațiile organizate de Bursa de valori a Moldovei au fost desfășurate în mod regulamentar. Dar, totodată, au fost identificate unele probleme sistemice, cum ar fi:

inconsistența cadrului normativ în domeniul activității de evaluare, ceea ce nu asigură determinarea în mod real și obiectiv a prețului inițial de vânzare a obiectelor supuse privatizării;
existența unor lacune ale cadrului normativ aferente: stabilirii prețului inițial al obiectului care se expune pentru prima dată privatizării; stabilirii modului și termenelor de plată a bunurilor privatizate și oferirii accesului liber pentru posibilii participanți ai licitaților la informația privind valoarea estimată de piață a bunurilor, înlăturarea cărora în mod direct ar putea atrage un număr mai mare de participanți ai licitațiilor, contribuind nemijlocit la sporirea concurenței și reducerea numărului licitațiilor nule;
la stabilirea prețului de vânzare a acțiunilor, a fost aplicată exclusiv metodologia stabilită în Hotărârea Guvernului nr. 453 din 02.06.2010, nefiind evaluată valoarea de piață a activelor nete aferente acțiunilor comercializate, în consecință unele portofolii de acțiuni proprietate publică a statului (25 portofolii din 37 vândute) au fost vândute la un preț inferior valorii cotei statului în activele nete ale societăților pe acțiuni respective, diferența constituind circa 207,6 mil. lei, fiind ratată o posibilă acumulare de venituri în bugetul de stat.

Pe parcursul misiunii de audit, echipa de audit a asistat la desfășurarea licitației cu strigare, și licitației organizate prin Bursa de valori a Moldovei. Ca urmare, se denotă că factorii decidenți ai licitațiilor au asigurat regularitatea desfășurării acestora, deciziile luate au fost transparente, obiective și imparțiale față de toți participanții, iar accesul la licitație a fost unul liber și neîngrădit.

În ceea ce privește activitățile postprivatizare, acestea s-au rezumat la monitoring-ul asupra exercitării obligațiilor de plată aferente bunurilor privatizate, care au fost realizate în mod corespunzător. Limitarea activităților în cauză nu a permis evaluarea impactului scontat și a efectelor calitative socio-economice obținute din deetatizarea proprietății publice.

Astfel, echipa de audit a vizualizat la fața locului 13 bunuri privatizate prin licitațiile cu strigare/reducere, și a contrapus cu starea lor înregistrată la momentul privatizării, constatând următoarele. În unele cazuri, bunurile privatizate au suportat vizual modificări semnificative în aspect de modernizare, construcție și reconstrucție, iar în alte cazuri, starea construcțiilor și terenurilor aferente este deplorabilă prin prisma aspectului de întreținere. Totodată, se atestă că, din 31 de obiecte privatizate: 20 de obiecte au rămas în proprietatea cumpărătorului inițial, 4 obiecte au fost radiate din diferite motive din Registrul bunurilor imobile, 5 obiecte au fost recomercializate și 1 obiect a fost donat, iar situația la 1 obiect nu a putut fi stabilită la moment, deoarece amplasarea acestuia este în afara Republicii Moldova.

De asemenea, misiunea de audit a relevat că, terenurile aferente bunurilor privatizate au fost administrate într-un mod defectuos, fiind admisă ratarea veniturilor bugetului de stat, potrivit estimărilor auditului, de la cca 529,5 mii lei până la cca 2647,4 mii lei, cumulativ pentru toată perioadă auditată.

În concluzie, Curtea de Conturi menționează că, deși, procedura stabilită prin cadrul normativ în vigoare aferentă desfășurării licitațiilor în cauză a fost, în mare parte, respectată, neracordarea procesului de privatizare a proprietății publice cu prioritățile de politici publice naționale în domeniu propriu-zis, stabilirea în mod necorespunzător a obiectivelor de guvernare în domeniu, precum și lacunele existente în cadrul normativ în vigoare, subminează desfășurarea privatizării proprietății publice în conformitate cu principiile de legalitate, transparență și eficiență. Cele enunțate, în cumul cu limitarea activităților postprivatizare la monitoring-ul asupra exercitării obligațiilor de plată aferente bunurilor privatizate, condiționează imposibilitatea urmăririi realizării și cuantificării impactului scontat al deetatizării proprietății publice, definit prin cadrul normativ în vigoare: „Restructurarea economiei naționale și sporirea competitivității acesteia prin atragerea de investiții private, prin asigurarea unui management eficient și prin alte modalități”.

#APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.