Cum s-au privatizat bunurile Moldovei timp de 7 ani. CCRM a scos la iveală mai multe neconformități

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), la data de 2 august curent, a examinat în cadrul ședinței online, Raportul auditului conformității privatizării bunurilor în perioada anilor 2013-2019 prin vânzare la licitații cu strigare sau cu reducere și prin vânzare la Bursa de valori a Moldovei.

Scopul misiunii de audit a constat în a evalua conformitatea privatizării bunurilor proprietate publică în perioada anilor 2013-2019 prin vânzare la licitații cu strigare sau cu reducere și prin vânzare la Bursa de valori a Moldovei.

Auditul a fost desfășurat în cadrul Agenției Proprietății Publice (APP), fiind supuse testărilor de audit privatizarea activelor și bunurilor proprietate publică a statului, și anume: 31 obiecte cu valoarea totală de vânzare de peste 64,4 mil. lei, comercializate la licitații cu strigare și cu reducere, și 37 portofolii de acțiuni vândute la Bursa de valori a Moldovei cu valoarea totală de cca 553,0 mil. lei.

Activitățile de audit desfășurate au relevat că, procesul de privatizare a bunurilor proprietate publică este unul mobil și dinamic. Însă, acesta, în dezvoltarea sa, este lipsit de o viziune strategică, care să se axeze pe prioritățile de politici publice naționale respective și să descrie direcțiile de activitate pe un termen lung sau mediu în coraport și interacțiune cu prioritățile de politici publice aferente altor domenii a economiei naționale. Totodată, se atestă că obiectivele de guvernare stabilite în domeniul proprietății publice nu sunt inter-corelate și inter-conexate pe întregul sistem instituțional.

De asemenea, auditul a constatat că, procesul de finanțare a activităților de privatizare a bunurilor proprietate publică de stat, nu este aliniat la principiile de bună guvernare, alocațiile bugetare respective fiind valorificate, în mediu, la un nivel de doar cca 55%, precum și utilizate contrar destinației prestabilite, respectiv 2932,2 mii lei, sau cca 53% din totalul cheltuielilor efectuate.

Probele de audit denotă că, domeniul privatizării proprietății publice se dezvoltă într-un mod sporadic, prin urmare evoluția numărului obiectelor expuse privatizării și privatizate, și a veniturilor propriu-zise obținute din privatizarea acestora este una variabilă și neuniformă, iar numărul licitațiilor nule, la care nu s-a înregistrat nici un participant este sporit. Astfel, au fost recunoscute nule 72% din totalul licitațiilor cu strigare/reducere, organizate în perioada supusă auditului și 79% din totalul licitațiilor organizate la Bursa de valori a Moldovei.

Misiunea de audit a determinat că, din punct de vedere procedural, licitațiile cu strigare/reducere și licitațiile organizate de Bursa de valori a Moldovei au fost desfășurate în mod regulamentar. Dar, totodată, au fost identificate unele probleme sistemice, cum ar fi:

inconsistența cadrului normativ în domeniul activității de evaluare, ceea ce nu asigură determinarea în mod real și obiectiv a prețului inițial de vânzare a obiectelor supuse privatizării;
existența unor lacune ale cadrului normativ aferente: stabilirii prețului inițial al obiectului care se expune pentru prima dată privatizării; stabilirii modului și termenelor de plată a bunurilor privatizate și oferirii accesului liber pentru posibilii participanți ai licitaților la informația privind valoarea estimată de piață a bunurilor, înlăturarea cărora în mod direct ar putea atrage un număr mai mare de participanți ai licitațiilor, contribuind nemijlocit la sporirea concurenței și reducerea numărului licitațiilor nule;
la stabilirea prețului de vânzare a acțiunilor, a fost aplicată exclusiv metodologia stabilită în Hotărârea Guvernului nr. 453 din 02.06.2010, nefiind evaluată valoarea de piață a activelor nete aferente acțiunilor comercializate, în consecință unele portofolii de acțiuni proprietate publică a statului (25 portofolii din 37 vândute) au fost vândute la un preț inferior valorii cotei statului în activele nete ale societăților pe acțiuni respective, diferența constituind circa 207,6 mil. lei, fiind ratată o posibilă acumulare de venituri în bugetul de stat.

Pe parcursul misiunii de audit, echipa de audit a asistat la desfășurarea licitației cu strigare, și licitației organizate prin Bursa de valori a Moldovei. Ca urmare, se denotă că factorii decidenți ai licitațiilor au asigurat regularitatea desfășurării acestora, deciziile luate au fost transparente, obiective și imparțiale față de toți participanții, iar accesul la licitație a fost unul liber și neîngrădit.

În ceea ce privește activitățile postprivatizare, acestea s-au rezumat la monitoring-ul asupra exercitării obligațiilor de plată aferente bunurilor privatizate, care au fost realizate în mod corespunzător. Limitarea activităților în cauză nu a permis evaluarea impactului scontat și a efectelor calitative socio-economice obținute din deetatizarea proprietății publice.

Astfel, echipa de audit a vizualizat la fața locului 13 bunuri privatizate prin licitațiile cu strigare/reducere, și a contrapus cu starea lor înregistrată la momentul privatizării, constatând următoarele. În unele cazuri, bunurile privatizate au suportat vizual modificări semnificative în aspect de modernizare, construcție și reconstrucție, iar în alte cazuri, starea construcțiilor și terenurilor aferente este deplorabilă prin prisma aspectului de întreținere. Totodată, se atestă că, din 31 de obiecte privatizate: 20 de obiecte au rămas în proprietatea cumpărătorului inițial, 4 obiecte au fost radiate din diferite motive din Registrul bunurilor imobile, 5 obiecte au fost recomercializate și 1 obiect a fost donat, iar situația la 1 obiect nu a putut fi stabilită la moment, deoarece amplasarea acestuia este în afara Republicii Moldova.

De asemenea, misiunea de audit a relevat că, terenurile aferente bunurilor privatizate au fost administrate într-un mod defectuos, fiind admisă ratarea veniturilor bugetului de stat, potrivit estimărilor auditului, de la cca 529,5 mii lei până la cca 2647,4 mii lei, cumulativ pentru toată perioadă auditată.

În concluzie, Curtea de Conturi menționează că, deși, procedura stabilită prin cadrul normativ în vigoare aferentă desfășurării licitațiilor în cauză a fost, în mare parte, respectată, neracordarea procesului de privatizare a proprietății publice cu prioritățile de politici publice naționale în domeniu propriu-zis, stabilirea în mod necorespunzător a obiectivelor de guvernare în domeniu, precum și lacunele existente în cadrul normativ în vigoare, subminează desfășurarea privatizării proprietății publice în conformitate cu principiile de legalitate, transparență și eficiență. Cele enunțate, în cumul cu limitarea activităților postprivatizare la monitoring-ul asupra exercitării obligațiilor de plată aferente bunurilor privatizate, condiționează imposibilitatea urmăririi realizării și cuantificării impactului scontat al deetatizării proprietății publice, definit prin cadrul normativ în vigoare: „Restructurarea economiei naționale și sporirea competitivității acesteia prin atragerea de investiții private, prin asigurarea unui management eficient și prin alte modalități”.

#APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.