Cum se împart milioanele Moldovei de la finanțatorii externi

Valoarea totală a împrumuturilor externe acordate Republicii Moldova au constituit 187,5 mil. USD cu 49% mai puțin în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent, relevă datele Ministerului Finanțelor.

În structura fluxului de împrumuturi externe de stat sub formă de fonduri pe tipuri de creditori, ponderea cea mai mare revine creditorilor multilaterali. În special, cele mai mari sume de împrumuturi au fost obținute de Moldova în perioada ianuarie-septembrie 2021 de la: Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA) – 61,1 mil. USD (32,6% din total), Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – 44,4 mil. USD (23,7 %), BEI – 42,1 mil. USD (22,4%), BERD – 22,9 mil. USD (12,2%), Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 12,8 mil. USD (6,9%), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) – 4,1 milioane dolari (2,2%), Agenția Japoneză de Cooperare Internațională (JICA) – 0,1 milioane dolari (0,04%).

În ceea ce privește structura împrumuturilor externe pe domenii, din volumul total pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe au fost contractate 145,8 mil. USD, sau 77,8% din suma totală, iar pentru sprijinul bugetului de stat – 41,7 mil. USD (echivalentul a 741,6 milioane lei), ceea ce reprezintă 22,2% din totalul intrărilor noi de împrumuturi externe.

#finanțatori #domenii #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: