Cum se împart milioanele Moldovei de la finanțatorii externi

Valoarea totală a împrumuturilor externe acordate Republicii Moldova au constituit 187,5 mil. USD cu 49% mai puțin în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent, relevă datele Ministerului Finanțelor.

În structura fluxului de împrumuturi externe de stat sub formă de fonduri pe tipuri de creditori, ponderea cea mai mare revine creditorilor multilaterali. În special, cele mai mari sume de împrumuturi au fost obținute de Moldova în perioada ianuarie-septembrie 2021 de la: Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA) – 61,1 mil. USD (32,6% din total), Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – 44,4 mil. USD (23,7 %), BEI – 42,1 mil. USD (22,4%), BERD – 22,9 mil. USD (12,2%), Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 12,8 mil. USD (6,9%), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) – 4,1 milioane dolari (2,2%), Agenția Japoneză de Cooperare Internațională (JICA) – 0,1 milioane dolari (0,04%).

În ceea ce privește structura împrumuturilor externe pe domenii, din volumul total pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe au fost contractate 145,8 mil. USD, sau 77,8% din suma totală, iar pentru sprijinul bugetului de stat – 41,7 mil. USD (echivalentul a 741,6 milioane lei), ceea ce reprezintă 22,2% din totalul intrărilor noi de împrumuturi externe.

#finanțatori #domenii #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.