Vameșii au discutat cu diaspora dificultățile de traversare a frontierei

În contextul atestării tot mai frecvente a cazurilor în care persoanele fizice, din lipsă de informare, transportă bunuri a căror valoare depășește limita neimpozabilă, Serviciul Vamal a organizat, în premieră, o ședință consultativă cu asociațiile din diasporă, la care au fost discutate provocările întâmpinate de conaționalii aflați în străinătate la traversarea frontierei cu diverse mărfuri.

Ședința s-a desfășurat în data de 23 decembrie 2021, în format online, cu participarea conducerii Serviciului Vamal, responsabililor pe diverse segmente de activitate vamală și zeci de reprezentanți ai diasporei, fiind facilitată de Biroul Relații cu Diaspora.

Cele mai importante subiecte de pe agenda evenimentului au vizat transportarea bagajelor neînsoțite peste frontiera vamală, declararea prin acțiune a mijloacelor de transport cu numere străine, transmiterea bunurilor sub formă de donații și alte aspecte specifice domeniului vamal.

Astfel, participanții au fost informați cu privire la regulile de trecere peste frontiera vamală a bagajelor neînsoțite. Bagajele neînsoțite sunt bunurile expediate de către proprietar (posesor) sau la indicația lui, care sunt deplasate peste frontiera vamală de către transportator și nu sunt însoțite de proprietar sau posesor. La introducerea bagajului neînsoțit în țară, transportatorul declară în scris bunurile și achită drepturile de import.

Persoanele fizice au dreptul:

De a introduce pe teritoriul țării sau de a primi, prin intermediul bagajelor neînsoțite, bunuri fără achitarea drepturilor de import, cu condiția că acestea nu sunt destinate activității comerciale sau de producție, în legătură cu stabilirea la loc de trai permanent în RM sau cu obținerea acestor bunuri prin moștenire, fapte confirmate prin actele corespunzătoare.
De a primi bunuri prin intermediul bagajelor neînsoțite, cu condiția că acestea nu sunt destinate activității comerciale sau de producție, precum și cu condiția achitării drepturilor de import.

Cei prezenți au fost familiarizați și cu prevederile legale privind regimul de admitere temporară a mijloacelor de transport cu numere străine. Persoanele fizice rezidente și cele nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport auto, fără achitarea drepturilor de import, doar în cazul în care acestea vor fi declarate prin acțiune și plasate sub regim vamal de admitere temporară, cu achitarea vinietei și cu respectarea următoarelor condiții:

mijlocul de transport se află la evidență permanentă în alt stat;
persoana fizică rezidentă să dețină în proprietate sau să aibă drept de folosință asupra mijlocului de transport, iar persoana fizică, suplimentar, să și locuiască temporar în Republica Moldova, aceste fapte fiind confirmate prin actele corespunzătoare;
mijlocul de transport să fie scos de pe teritoriul țării până la expirarea termenului acordat (180 de zile într-o perioadă de 12 luni consecutive);
mijlocul de transport să nu fie folosit pentru prestarea serviciilor de transport al mărfurilor sau pasagerilor;
mijlocul de transport nu poate fi vândut, donat, transmis prin moștenire, închiriat, subînchiriat, dat în comodat, gajat, transferat sau pus la dispoziția unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decât cu acordul organului vamal, numai după achitarea drepturilor de import.

#vameși #prevederi #diaspora

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna

Bani.md

Toate știrile

Musk visează la metropole pe Lună, dar resursele de apă ar putea ajunge doar pentru un „sat”