Cum se vor transforma muzeele din țară în spații către o lume a viitorului

Muzeele din țară vor deveni zone către o lume a viitorului, transformându-se în spații deschise pentru toate categoriile de public. În era inteligenței artificiale, vizitatorii sunt interesați să exploreze și să cunoască istoria într-un mod neobișnuit, de aceea realitatea augmentată este „codul” pentru a crește interesul de a descoperi epocile istorice demult apuse. Odată cu implementarea proiectului „Muzeele Viitorului”, sălile și exponatele muzeelor se vor transforma în adevărate povești și experiențe culturale, care implică toate simțurile.

Echipe formate din artiști și profesioniști din industriile creative și reprezentanți de la muzeele din țară își vor prezenta ideile creative, care integrează armonios inovațiile cu istoria la o sesiune de Pitch Final. Experiențe imersive, realitate virtuală, holograme și streaming în timp real sunt doar câteva dintre ideile care ar putea fi implementate la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Experiențe imersive și gaming

În viitorul apropiat, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, vizitatorii vor putea vedea o nouă interpretare și o perspectivă inovativă a vremurilor demult trecute. În una din sălile instituției culturale, artiștii creativi își propun să creeze o zonă imersivă cu hologramă, care să surprindă diferite acțiuni și activități specifice comunităților din acea vreme. O aplicație destinată copiilor, care va conține un joc de cunoaștere a animalelor din lumea preistorică este o altă ideea care va fi prezentată în fața juriului de către artiștii creativi. Animarea zonei biosferei și proiecțiile holografice sunt printre proiectele care ar putea prinde „viață” în incinta sălilor. De asemenea, în curtea muzeului, vizitatorii ar putea vedea o altă interpretare a brandului turistic de țară „Pomul Vieții”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Senzori tactili și proiecții holografice

Ecrane video echipate cu senzori tactili și suport de proiecții holografice ar putea fi noile atracții pentru vizitatorii Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Printre ideile care urmează a fi prezentate de către artiștii care au format echipă cu reprezentanții muzeului sunt imagini video augmentate, proiecții care povestesc evenimente din trecut și „teleportează” vizitatorii în perioade preistorice. O altă atracție ar putea deveni masa interactivă, cu display multi-touch, care creează o experiență interactivă prin vizualizarea anumitor orașe/țări din diferite perioade istorice.

Acestea, dar și alte idei creative vor fi prezentate de către artiști, profesioniști din industria creativă și reprezentanți ai muzeelor, își vor prezenta proiectele care le vor oferi vizitatorilor experiențe culturale absolut inedite.

Proiectul „Muzeele Viitorului” este implementat de Artcor, Asociația Companiilor Creative COR, sub egida Ministerului Culturii, cu suportul USAID, Suedia și Marea Britanie prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului și al Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală. Inițiativa își propune să ofere spațiu pentru manifestare artistică și monetizare a experiențelor culturale și să crească vizibilitatea instituțiilor culturale ca fiind centre către o lume a viitorului, prin integrarea inovațiilor și a soluțiilor digitale.

#gaming #proiectii holografice #muzeele viitorului

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.