Cum va activa Serviciul Vamal în perioada minivacanței de la sfârșitul lunii august?

În perioada 27 – 31 august, Serviciul Vamal al Republicii Moldova va activa în regim normal și va asigura buna funcționalitate a subdiviziunilor din subordine.

Astfel, în perioada de minivacanță, toate posturile vamale vor activa fără întreruperi. De asemenea, a fost stabilit un șir de măsuri de fluidizare a traficului în cele mai tranzitate posturi de frontieră, pentru a gestiona rapid fluxul de călători.

Potrivit informațiilor, în perioada menționată se prognozează o creștere a numărului de călători, care aleg sa-și petreacă minivacanța peste hotarele țării.

Astfel, responsabilii au stabilit măsuri de fluidizare a fluxului de călători. Măsurile dispuse prevăd suplinirea numărului de funcționari implicați în efectuarea controlului, a echipamentului de verificare, precum și utilizarea tuturor pistelor disponibile, inclusiv a celor de pe sensul opus de traversare.

În regim obișnuit de muncă vor funcționa și unele subdiviziuni din administrația Aparatului Central al Serviciului Vamal, în baza graficelor de lucru aprobate, oferind asistență în examinarea tuturor solicitărilor parvenite atât din partea agenților economici, cât și persoanelor fizice. Totodată, responsabilii de domeniul IT vor asigura funcționalitatea sistemelor informaționale vamale, fiind pregătiți să intervină prompt în cazul unor eventuale disfuncționalități sau erori tehnice.

De asemenea, va fi intensificată și activitatea subdiviziunilor specializate ale Vămii, în special a echipelor mobile, care asigură cea de-a doua linie de control vamal pe întreg teritoriul țării, în vederea contracarării fraudelor vamale.

Pentru a obține orice informații cu privire la activitatea vamală, reamintim că ne puteți contacta la numărul de telefon: +373 22 78 88 88 (Centrul Unic de Apel al Serviciului Vamal). Ofițerii Liniei de informare și ai Liniei specializate anticorupție activează 24/7, inclusiv în perioada minivacanței, pentru a vă oferi suportul necesar.

#program de lucru #minivacanta #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.