Cursa spre UE: Moldova, „presată” să-și majoreze salariul minim cu 50%

Republica Moldova trebuie să ajusteze salariul minim pe economie astfel încât acesta să reprezinte cel puțin 50% din salariul mediu, pentru a se apropia de standardele Uniunii Europene (UE). Declarația a fost făcută de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 15 noiembrie 2024.

Potrivit economistului, această ajustare va consolida protecția socială a angajaților, va alinia Republica Moldova la țările vecine și va contribui la securitatea salarială. Efortul financiar necesar este unul sustenabil, iar măsurile trebuie implementate treptat, cu creșteri anuale.

În 2024, salariul minim pe economie este de 5.000 de lei lunar, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din salariul mediu, estimat la 14.300 de lei. Ioniță a subliniat că raportul dintre salariul minim și cel mediu trebuie să crească treptat, ajungând la 50% până în 2030.

Raportându-se la țările UE, unde salariul minim este de cel puțin 50% din salariul mediu în state precum România, Franța sau Croația, economistul a precizat că Republica Moldova se află la un nivel inferior, comparabil cu țări precum Letonia și Polonia, care au o protecție salarială mai redusă.

Din 2022, salariul minim în Moldova a crescut semnificativ, depășind salariile celor mai prost plătiți 10% dintre angajați. Totuși, pentru a atinge standardele UE, este necesară o ajustare continuă.

Conform estimărilor, salariul minim ar trebui să ajungă la:
– 6.200 de lei în 2025 (38% din salariul mediu)
– 7.700 de lei în 2026 (41%)
– 9.350 de lei în 2027 (43,5%)

Pentru atingerea acestor obiective, Guvernul ar trebui să aloce fonduri suplimentare, estimate la 290 de milioane de lei în 2025 și 1,27 miliarde de lei în 2027. Aceste investiții sunt considerate necesare pentru a proteja aproximativ 10% dintre angajații vulnerabili din țară.

„Este o responsabilitate comună a sindicatelor, patronatelor și Guvernului să se asigure că, până în 2030, salariul minim pe economie va reprezenta jumătate din salariul mediu. Impactul asupra salariaților vulnerabili va fi semnificativ, iar costurile sunt justificate de beneficiile sociale”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salrii #majorare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.