Revizuirea OPEC și scăderea cererii din China țin prețurile la carburanți stabile

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) informează că, în prima jumătate a lunii noiembrie, prețurile la benzină și motorină au înregistrat o oscilare moderată, menținându-se într-un coridor de +/- 2-3 bani pe zi. Această stabilitate a prețurilor se datorează, în mare parte, deciziilor recente ale Organizației Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), care a revizuit în scădere estimările privind creșterea cererii globale de petrol pentru anul curent și pentru 2024.

OPEC a efectuat a patra revizuire consecutivă a prognozelor de cerere, reducându-le din cauza scăderii consumului în China. În particular, OPEC se așteaptă la o creștere a cererii de petrol în China cu doar 450.000 barili pe zi, mult sub estimările anterioare de 580.000 barili pe zi, în contextul scăderii continue a consumului de motorină, care a marcat o a șaptea lună consecutivă de scădere.

Pe piața mondială, cotațiile futures ale țițeiului Brent au scăzut sub 72 de dolari pe baril vineri, 15 noiembrie, alimentând speculațiile că oferta globală de petrol ar putea depăși cererea în perioada următoare.

În acest context, ANRE a stabilit prețurile maxime de comercializare cu amănuntul pentru produsele petroliere standard pentru următoarele zile de weekend. Astfel, prețul benzinei COR 95 va fi de 22,78 lei/litru, în scădere cu 2 bani, iar motorina standard va avea un preț de 19,84 lei/litru, în creștere cu 2 bani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #OPEC #pret #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.