Cutremur pe piața cerealelor! Porumbul moldovenesc pleacă în offshore

Economistul Iurie Rija constată o schimbare în structura exporturilor de cereale ale Republicii Moldova în luna mai. Deși exporturile totale au crescut atât ca volum, cât și ca valoare, motorul acestui avans nu a mai fost grâul, ci porumbul, care și-a majorat livrările cu aproape 75%. Analiza mai arată că Italia a devenit principalul cumpărător de grâu moldovenesc, în timp ce Libanul a dispărut complet din topul importatorilor de porumb, locul său fiind preluat de state europene.

În luna mai 2026, Republica Moldova a exportat 176.000 de tone de cereale în valoare de 700,2 milioane de lei, cu 7% mai mult cantitativ și cu 8,9% mai mult valoric față de aprilie. Creșterea a fost determinată de revenirea puternică a exporturilor de porumb, în timp ce livrările de grâu au scăzut cu aproape 10%.

Potrivit economistului, grâul a rămas principala cultură exportată, cu 115.867 de tone, însă ponderea sa în totalul exporturilor de cereale s-a redus de la 78% în aprilie la aproape 66% în mai. În schimb, exporturile de porumb au urcat de la 34.300 la aproape 60.000 de tone, ajungând să reprezinte peste o treime din întregul volum exportat.

O schimbare s-a produs și pe harta destinațiilor de export. Italia a devenit principalul cumpărător de grâu moldovenesc și a depășit România, care și-a redus constant ponderea în ultimele luni. În același timp, Libanul, care în martie și aprilie absorbea peste jumătate din exporturile de porumb ale Moldovei, a dispărut complet din lista cumpărătorilor. Locul său a fost preluat de Grecia, Italia și Turcia, iar Marea Britanie și Țările de Jos (Marea Britanie și Țările de Jos sunt jurisdicții offshore n.a) au intrat, de asemenea, în rândul importatorilor.

Analiza relevă și apropierea prețurilor dintre cele două culturi. Prețul mediu al grâului a crescut cu 2,3%, până la 3.943 de lei pe tonă, în timp ce porumbul s-a ieftinit ușor, la 4.045 de lei pe tonă. Astfel, diferența de preț dintre cele două produse s-a redus de la 251 de lei pe tonă în aprilie la doar 102 lei în mai.

La nivelul companiilor exportatoare, Rusagro-Prim SRL și-a consolidat poziția de lider atât la exportul de grâu, cât și la cel de porumb. În cazul grâului, compania a ajuns să controleze aproape 30% din exporturi, iar la porumb peste 41% din volumul total livrat peste hotare.

În concluzie, Iurie Rija apreciază că luna mai marchează o schimbare de tendință pentru exporturile de cereale ale Republicii Moldova. Dacă în primele luni ale anului grâul domina categoric piața, acum porumbul revine, iar exportatorii își diversifică piețele de desfacere. Potrivit economistului, următoarele luni vor arăta dacă această reorientare către cumpărătorii europeni reprezintă o tendință de durată sau doar un fenomen temporar înaintea noului sezon agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina