Cutremur pe piața petrolului! Emiratele ies din OPEC

Emiratele Arabe Unite au anunțat că se retrag din OPEC și din alianța OPEC+, decizia urmând să intre în vigoare de la 1 mai 2026, scrie khalejtiimes.com.

Autoritățile de la Abu Dhabi susțin că hotărârea face parte din strategia economică pe termen lung și vizează dezvoltarea sectorului energetic, inclusiv accelerarea investițiilor în producția internă de petrol și gaze.

După ieșirea din cartel, Emiratele vor continua să joace un rol activ pe piața globală, urmând să crească treptat producția, în funcție de cerere și condițiile pieței. Oficialii subliniază că decizia nu înseamnă abandonarea responsabilității față de stabilitatea piețelor energetice.

Anunțul vine pe fondul unor tensiuni geopolitice în creștere, inclusiv în zona Golfului Persic și în Strâmtoarea Hormuz, factori care influențează direct dinamica ofertelor de petrol la nivel global. În același timp, autoritățile din UAE estimează că cererea globală de energie va continua să crească pe termen mediu și lung.

Emiratele au fost membre ale OPEC din 1967, inițial prin emiratul Abu Dhabi, iar ulterior ca stat federal după formarea țării în 1971. De-a lungul deceniilor, acestea au avut un rol important în menținerea stabilității pieței petroliere.

Decizia de retragere reflectă dorința de flexibilitate mai mare în stabilirea politicilor de producție și de adaptare rapidă la schimbările din piață. Oficialii susțin că țara va continua să colaboreze cu partenerii internaționali și să investească în întreg lanțul energetic, inclusiv în energii regenerabile și soluții cu emisii reduse de carbon.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#uae #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Fitch Ratings a confirmat calificativul „B+” acordat grupului Trans-Oil, controlat de milionarul Vaja Jhashi, cel mai mare exportator de produse agricole și procesator de semințe de floarea-soarelui din Republica Moldova, menține perspectiva stabilă. Totodată, agenția estimează că profitul operațional al companiei va ajunge la aproximativ 210 milioane de dolari în anul financiar 2026.

Agenția estimează că EBITDA (profitul operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) va atinge aproximativ 210 milioane de dolari în anul financiar 2026, susținută de creșterea activităților de procesare și achiziție a materiilor prime în România și Serbia.

Fitch subliniază că Trans-Oil operează cu marje de profit peste media industriei. Profitabilitatea grupului este estimată să se mențină în jurul a 9% în perioada 2026-2029, nivel considerat superior multor concurenți internaționali din sectorul agricol.

„Marjele ridicate sunt susținute de pozițiile dominante ale grupului pe piețele unde activează, de eficiența operațională în creștere și de extinderea infrastructurii logistice și de procesare”, se arată în raportul agenției.

Un alt element remarcat de Fitch este transformarea modelului de afaceri al grupului. Dacă în 2020 aproximativ 80% din EBITDA provenea din activități legate de Republica Moldova, în prezent peste 80% din profitul operațional este generat din mărfuri provenite din afara țării, în special din Ucraina, România și Serbia.

În pofida unei presiuni temporare asupra fluxurilor de numerar, cauzată de creșterea prețurilor la semințe și de costurile logistice mai mari generate de perturbările rutelor maritime din Marea Roșie, Fitch estimează că situația financiară a companiei se va îmbunătăți în următorii ani.

Agenția prevede că necesarul de capital circulant se va reduce, iar fluxul de numerar liber va reveni pe plus începând cu anul financiar 2026.

Trans-Oil continuă totodată un amplu program investițional în România și Serbia. Printre proiectele planificate se numără construirea unei noi fabrici de procesare a soiei și rapiței în România, cu o capacitate anuală de până la 300.000 de tone. O parte din investiții va fi finanțată printr-un grant de 25 de milioane de euro acordat de Guvernul României.

Vaja Jhashi, un apropiat al fostului oligarh Vladimir Plahotniuc, și-a început expansiunea pe piața moldovenească în 2011, consolidându-și poziția prin achiziția de fabrici de ulei, elevatoare și prin construirea terminalelor de la Giurgiulești, obținând totodată finanțări importante de la BERD. Astăzi, el controlează cel mai mare conglomerat agroindustrial din Republica Moldova, cu operațiuni semnificative în România, Serbia și Ucraina, și rămâne una dintre cele mai influente figuri din comerțul regional cu cereale și uleiuri.