Cutremurul din Turcia –Sultanul Erdogan se confruntă cu critici din ce în ce mai mari

Se înmulțesc criticile cu privire la modul în care Turcia a gestionat criza cutremurului devastator, opoziția și locuitorii zonelor afectate acuzând guvernul de răspuns lent și inadecvat la tragedie.

Sentimentul de furie a fost și mai evident atunci când președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care se va afla în fața unei competiții electorale peste trei luni, a vizitat zonele afectate de cutremur și a recunoscut că au existat unele probleme în ceea ce privește reacția inițială a guvernului.

Critici din partea sinistraților și a opoziției

Cutremurele de luni au ucis peste 11.000 de oameni în sudul Turciei și nord-vestul Siriei. În plus, infrastructura a fost distrusă și mii de clădiri au fost făcute una cu pământul, lăsând mulți oameni fără adăpost pe fondul unor condiții meteorologice severe.

„Unde este statul? Unde a fost acum două zile? Îi rugăm. Lăsați-ne pe noi să o facem, îi putem scoate (pe cei prinși sub dărâmături) afară”, a spus Sambia Alinak din Malatya, lângă ruinile acoperite de zăpadă ale unei clădiri în care au fost prinse rudele ei.

Încă de la început, mulți turci s-au plâns de lipsa echipamentelor și a sprijinului, în timp ce așteptau neputincioși în apropierea clădirilor prăbușite, fără a dispune de cunoștințele sau instrumentele necesare pentru a-i salva pe cei prinși sub dărâmături – chiar dacă le auzeau strigătele de ajutor.

Kemal Kılıçdaroğlu, liderul principalului partid de opoziție, a declarat la începutul acestei săptămâni că acest dezastru arată că a sosit momentul pentru unitate, nu pentru critici. Miercuri, însă, el a acuzat guvernul că nu a cooperat cu autoritățile locale și că a slăbit organizațiile neguvernamentale care ar putea ajuta.

„Refuz să abordez ceea ce se întâmplă ca pe ceva ce trece dincolo de politică și să mă raliez partidului de guvernământ. Acest dezastru este chiar rezultatul unei politici care a urmărit sistematic obținerea de profit”, a spus el. „Dacă există cineva care este responsabil pentru această situație, acesta este Erdogan. Este partidul de guvernământ care a lăsat țara nepregătită pentru cutremure timp de 20 de ani”.

Salvatorii au dificultăți în a ajunge în unele dintre zonele cele mai afectate din cauza drumurilor avariate, a vremii nefavorabile, a lipsei de resurse și a echipamentelor eficiente, iar unele localități au rămas fără combustibil și electricitate.

Răspunsul armatei

Nasuh Mahruki, fondatorul unui grup de căutare și salvare care a acționat și în cutremurul din 1999, a declarat că armata nu a răspuns suficient de repede, deoarece guvernul Erdogan a abrogat un protocol care îi permitea să intervină fără a primi un ordin în acest sens.

„Când a fost abrogat, îndatoririle și responsabilitățile lor în ceea ce privește gestionarea dezastrelor au fost eliminate”, a declarat el pentru Reuters.

„Încă din primele momente (după cutremurul din 1999), Forțele Armate Turce au acționat și au fost la fața locului (dezastrului) în câteva ore”, a spus el, subliniind contrastul cu ceea ce s-a întâmplat în cazul cutremurului de luni, când armată a trebuit să aştepte instrucţiuni înainte de a se mobiliza.

„Acum se pare că responsabilitatea revine AFAD (Autoritatea de gestionare a dezastrelor și situațiilor de urgență), dar nu este pregătită pentru un dezastru de proporții atât de gigantice”, a adăugat Mahruki.

„Este timpul pentru unitate, solidaritate. Într-o perioadă ca aceasta, nu pot să mă ocup de oameni care duc campanii negative pentru interese politice”, a spus Erdogan la sosirea sa în provincia sudică Hatay.

În plus, vorbind la Kahramanmaraş, în apropiere de epicentrul cutremurului, Erdogan a recunoscut: „Am avut niște probleme cu drumuri și aeroporturi, dar astăzi suntem mai bine”. Președintele turc nu a fost prezentat vorbind cu localnicii.

După cutremur, sinistrații se confruntă cu frigul și foamea

Un oficial guvernamental, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat că eforturile de gestionare a dezastrelor au fost îngreunate de drumurile avariate, vremea rea și închiderea unor aeroporturi. „Se pare că ar fi trebuit să fim mai bine pregătiți”, a spus el.

În orașul sudic Antakya, care este printre zonele cele mai afectate, Melek, în vârstă de 64 de ani, a spus că nu a văzut echipele de salvare la fața locului până marți. „Nu am văzut că se distribuie alimente aici, spre deosebire de dezastrele anterioare din țara noastră. Am supraviețuit cutremurului, dar vom muri cu toții de frig și de foame”.

Selim Temurci, purtătorul de cuvânt al Partidului Viitorului, de opoziție, a declarat că eforturile AFAD au fost insuficiente din cauza lipsei de personal și a amplorii dezastrului. „Nu au putut efectua operațiuni de căutare și salvare în toate clădirile deodată și au ajuns în unele zone după 30 de ore”, a spus el, adăugând că supraviețuitorii rămân fără hrană și apă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cutremur #critici #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”