Chiar dacă pentru anul viitor este planificată o creștere economică pozitivă (circa 4%), autoritățile au stabilit un deficit bugetar planificat destul de mare (circa 15 miliarde MDL sau 6% din PIB), care este mai mare față de cel planificat inițial pentru 2021 și depășește plafonul maxim prudențial stabilit de Legea finanțelor publice și responsabilitatea bugetar-fiscală, constată Expert – Grup.
Este adevărat că acest deficit urmează să fie acoperit preponderent în baza suportului partenerilor de dezvoltare. Însă, în contextul incertitudinii economice. asociate cu pandemia Covid-19, precum și a șocurilor climaterice care devin tot mai frecvente, Guvernul trebuie să promoveze o politică bugetară mai precaută, menținând deficitul bugetar în limita a circa 2% din PIB. Cu atât mai mult că această creștere a deficitului bugetar nu este acompaniată de o creștere la fel de majoră a investițiilor capitale, care, de regulă, sunt singurul motiv temeinic pentru a crește deficitul bugetar în condiții de creștere economică: investițiile capitale planificate pentru 2022 sunt cu 10% mai mari față de cele planificate pentru 2021, în timp ce deficitul bugetar planificat a crescut cu circa 25%, explică economiștii Expert – Grup..
Potrivit lor, finanțarea deficitului din surse interne (VMS-urile urmează să acopere circa o treime din deficit) va fi destul de problematică și scumpă în contextul înăspririi politicii monetare pe fundalul creșterii presiunilor inflaționiste. Iar riscul pe termen mediu și lung este că deficitele bugetare, în loc să fie aduse în limitele prudențiale, sunt majorate chiar și în ani de creștere economică pozitivă, fapt ce privează țara de un important amortizor al șocurilor negative (ex: în caz de șoc/ criză nu rămâne spațiu fiscal pentru intervenție) și, respectiv, alimentează riscuri macrofinanciare.
