Datoria externă pe cap de moldovean rămâne stabilă

Datoria externă brută a Republicii Moldova, pe parcursul trimestrului I 2022, nu s-a schimbat esențial (-0,3 la sută față de sfârșitul anului 2021) și a totalizat 9 miliarde USD la sfârșitul tremestrului unu al anului 2022, ceea ce constituie 64,0 la sută raportat la PIB (-1,9 p.p. față de 2021, datorită PIB-ului în creștere), potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Cea mai mare parte a soldului datoriei externe brute îi revine datoriei pe termen lung (69,2 la sută), care a constituit 6 221,07 mil. USD la finele trimestrului I 2022, fiind în descreștere față de finele anului 2021 cu 0,8 la sută, în timp ce datoria externă pe termen scurt a crescut cu 0,8 la sută și a constituit 2 765,72 mil. USD.

Datoria externă publică a reprezentat 29,8 la sută din totalul datoriei externe, însumând 2 677,95 mil. USD (-1,9 la sută de la începutul anului). Datoria externă privată s-a cifrat la 6 308,84 mil. USD, majorându-se nesemnificativ cu 0,4 la sută față de sfârșitul anului trecut.

Cea mai mare parte a datoriei externe – 62,9 la sută, la situația din 31.03.2022, îi revine datoriei sub formă de împrumuturi și alocări de DST și titluri de angajamente, ceea ce constituie 5 657,06 mil USD (-0,9 la sută față de anul 2021).

Conform situației din 31.03.2022, principalul creditor al statului este FMI cu 33,4 la sută (895,18 mil. USD), urmat de Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 29,8 la sută din totalul datoriei publice sau 796,88 mil. USD (dintre care datoria față de AID a constituit 686,91 mil. USD, față de BIRD – 109,97 mil. USD) și BEI cu 15,6 la sută (418,57 mil. USD).

Analiza indicatorilor principali ai datoriei externe denotă o calitate constantă a finanțării externe avantajoase exprimată indirect prin rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datori #credite #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.