Datoria externă pe cap de moldovean rămâne stabilă

Datoria externă brută a Republicii Moldova, pe parcursul trimestrului I 2022, nu s-a schimbat esențial (-0,3 la sută față de sfârșitul anului 2021) și a totalizat 9 miliarde USD la sfârșitul tremestrului unu al anului 2022, ceea ce constituie 64,0 la sută raportat la PIB (-1,9 p.p. față de 2021, datorită PIB-ului în creștere), potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Cea mai mare parte a soldului datoriei externe brute îi revine datoriei pe termen lung (69,2 la sută), care a constituit 6 221,07 mil. USD la finele trimestrului I 2022, fiind în descreștere față de finele anului 2021 cu 0,8 la sută, în timp ce datoria externă pe termen scurt a crescut cu 0,8 la sută și a constituit 2 765,72 mil. USD.

Datoria externă publică a reprezentat 29,8 la sută din totalul datoriei externe, însumând 2 677,95 mil. USD (-1,9 la sută de la începutul anului). Datoria externă privată s-a cifrat la 6 308,84 mil. USD, majorându-se nesemnificativ cu 0,4 la sută față de sfârșitul anului trecut.

Cea mai mare parte a datoriei externe – 62,9 la sută, la situația din 31.03.2022, îi revine datoriei sub formă de împrumuturi și alocări de DST și titluri de angajamente, ceea ce constituie 5 657,06 mil USD (-0,9 la sută față de anul 2021).

Conform situației din 31.03.2022, principalul creditor al statului este FMI cu 33,4 la sută (895,18 mil. USD), urmat de Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 29,8 la sută din totalul datoriei publice sau 796,88 mil. USD (dintre care datoria față de AID a constituit 686,91 mil. USD, față de BIRD – 109,97 mil. USD) și BEI cu 15,6 la sută (418,57 mil. USD).

Analiza indicatorilor principali ai datoriei externe denotă o calitate constantă a finanțării externe avantajoase exprimată indirect prin rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datori #credite #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.