Datoria externă pe cap de moldovean rămâne stabilă

Datoria externă brută a Republicii Moldova, pe parcursul trimestrului I 2022, nu s-a schimbat esențial (-0,3 la sută față de sfârșitul anului 2021) și a totalizat 9 miliarde USD la sfârșitul tremestrului unu al anului 2022, ceea ce constituie 64,0 la sută raportat la PIB (-1,9 p.p. față de 2021, datorită PIB-ului în creștere), potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Cea mai mare parte a soldului datoriei externe brute îi revine datoriei pe termen lung (69,2 la sută), care a constituit 6 221,07 mil. USD la finele trimestrului I 2022, fiind în descreștere față de finele anului 2021 cu 0,8 la sută, în timp ce datoria externă pe termen scurt a crescut cu 0,8 la sută și a constituit 2 765,72 mil. USD.

Datoria externă publică a reprezentat 29,8 la sută din totalul datoriei externe, însumând 2 677,95 mil. USD (-1,9 la sută de la începutul anului). Datoria externă privată s-a cifrat la 6 308,84 mil. USD, majorându-se nesemnificativ cu 0,4 la sută față de sfârșitul anului trecut.

Cea mai mare parte a datoriei externe – 62,9 la sută, la situația din 31.03.2022, îi revine datoriei sub formă de împrumuturi și alocări de DST și titluri de angajamente, ceea ce constituie 5 657,06 mil USD (-0,9 la sută față de anul 2021).

Conform situației din 31.03.2022, principalul creditor al statului este FMI cu 33,4 la sută (895,18 mil. USD), urmat de Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 29,8 la sută din totalul datoriei publice sau 796,88 mil. USD (dintre care datoria față de AID a constituit 686,91 mil. USD, față de BIRD – 109,97 mil. USD) și BEI cu 15,6 la sută (418,57 mil. USD).

Analiza indicatorilor principali ai datoriei externe denotă o calitate constantă a finanțării externe avantajoase exprimată indirect prin rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datori #credite #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populația își menține statutul de creditor net al sistemului bancar. Pe acest segment, raportul „credite/depozite” a crescut de la 34,3% la 45%, ca urmare a accelerării creditării într-un ritm mai rapid decât cel al economisirii. În schimb, companiile nefinanciare au rămas creditori neți, raportul lor diminuându-se ușor de la 79,7% la 79,4%, pe fundalul scăderii soldului creditelor acordate mediului de afaceri, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele rămân principala sursă de finanțare pentru sectorul bancar din Republica Moldova, înregistrând în 2024 o creștere robustă față de anul precedent. Soldul total al depozitelor a atins nivelul de 129,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă un avans de 13,4%. Ponderea acestora în totalul activelor bancare a ajuns la 75,9%, în creștere cu 1,9 puncte procentuale față de anul anterior, confirmând rolul dominant al economisirii în stabilitatea financiară.

În structura pe valute, depozitele în lei constituie 64,1% din total, cu un plus de 1 punct procentual față de 2023, în timp ce depozitele în valută reprezintă 35,9%. Totodată, depozitele la vedere continuă să fie preferate de clienți, ajungând la 62,3% din totalul plasamentelor, în timp ce depozitele la termen dețin 37,7%. Ambele categorii au înregistrat creșteri semnificative: +18,8% pentru depozitele la vedere și +5,4% pentru cele la termen.

Creșterea creditării într-un ritm mai alert decât cel al economisirilor a dus la majorarea raportului „credite/depozite”, care a urcat la 62,6%, cu 6,5 puncte procentuale peste nivelul din 2023. Evoluția indică o intermediere financiară mai intensă, în special pe segmentul creditelor în lei, unde raportul a crescut cu 10,6 puncte procentuale, în contextul unei creșteri accelerate a împrumuturilor față de ritmul mai lent al depozitelor în moneda națională.

La nivel valutar, raportul „credite/depozite” a înregistrat o ușoară creștere pentru USD (+1,4 puncte procentuale), în timp ce pentru EUR s-a redus cu 3 puncte procentuale, pe fundalul unei dinamici mai rapide a finanțărilor în moneda europeană.