De ce, de fapt, Chironda se împotrivește demolării Hotelului Național? „Este important să știm ce va fi în loc”

Viceprimarul capitalei responsabil de domeniul urban, Victor Chironda, care se află în conflict cu edilul Ion Ceban de ceva timp, a recunoscut că este împotriva autorizației de demolare a Hotelului Național, inclusiv, deoarece nu îi este clar ce urmează să fie construit în locul acestuia. Mai multe afirmații au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, citează Realitatea.md.

„Este important să știm ce va fi în loc. Nu putem să o demolăm și să apară, spre exemplu, blocuri de locuit și trebuie să vedem, care va fi impactul noii construcții asupra zonei respective. Vedeți că aici hotelul este gol, dar deja locuri de parcare nu sunt. Totul este plin de probleme”, a declarat Victor Chironda.

Acesta a mai dezvăluit că, în luna aprilie, a trimsi un demers la CNA prin care solicita să fie cercetați angajații Direcției Arhitectură și Urbanism, care și-ar fi depășit atribuțiile de serviciu. „Eu nu am discutat cu Ilie Ceban pe acest subiect. Fiind în concediu, am întrebat, dacă a fost semnată autorizația și nu am primit un răspuns. Nu exclud faptul că și dumnealui a fost indus în eroare. Pentru că este de competența arhitectului-șef”.

„Am solicitat primarului general, l-am informat, am spus că există riscul ca și dumnealui să fie indus în eroare în acest proces și riscăm să generăm o problemă pentru oraș încă mai mare decât există la moment”.

De altă parte, Svetlana Dohotaru, arhitector-șef al capitalei a explicat că: „Emiterea autorizațiilor de construire/desființare nu este un proces discreționar al arhitectului-șef, dar nici al viceprimarului, oricât de multe conferințe nu ar face și oricâte adresări la CNA nu ar înainta. Referitor la Planul Urbanistic General, prezentat spre consultare, desigur că toate neconformitățile din proiect se vor înlătura, altfel nici nu va fi înaintat la CMC spre aprobare. Urmează proceduri de lucru cu acest document, inclusiv expertize, în caz de necesitate. Doar că asta se face în regim de lucru, nu în showuri televizate”.

Construcția hotelului cu 17 etaje a început în 1974 și a fost finalizată în 1978. Pe atunci, oaspeții capitalei se puteau bucura de ascensoare, frizerie, chioșcuri pentru suvenire, curățătorie chimică, birouri de bilete de avion și pentru călătoriile cu trenul, dar și de un restaurant, unicul din capitală fiind considerat și o carte de vizită a orașului. De-a lungul anilor, însă, mândria Chișinăului – Hotelul Național s-a transformat într-o clădire pustie și a devenit casă pentru oamenii fără adăpost.

#hotel #Apart-hotel #Hotel Național

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce atenția internațională s-a concentrat asupra războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu, cu temeri privind un conflict între Iran și Israel, în Caucaz se desfășoară o criză de mare semnificație geopolitică. Armenia, o fostă republică sovietică, independentă din 1991, se rupe de Rusia și caută să fie aliată occidentală în curtea din spate a lui Putin.

Prim-ministrul Nikol Pashinyan spune că țara sa are nevoie de sprijin pentru a evita războiul cu vecinul puternic armat Azerbaidjan – și este clar despre importanța legăturilor strânse cu UE și alte națiuni occidentale, potrivit Independent..

După un scurt și scurt conflict cu Azerbaidjanul, un adversar vecin, Armenia este în proces de rupere cu legăturile sale istorice cu Rusia pentru a deveni un aliat occidental în curtea din spatele lui Vladimir Putin.

Jucătorii implicați în luptele sângeroase din Ucraina și Orientul Mijlociu sunt, de asemenea, prezenți în această regiune. Rusia – presupusul aliat al Armeniei – nu a reușit să protejeze țara de invazia azeră și pare să-și fi schimbat partea. Israelul, care a trimis cantități uriașe de arme pentru a ajuta Azerbaidjanul – și Iranul șiit, care a declarat că nu va permite graniței sale cu Armenia să cadă sub controlul Azerbaidjanului ostil și „entității sioniste”, pe care o susține.

Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, cunoaște capcanele cu care se confruntă în gestionarea pivotării către Occident, evitând, în același timp, un alt război cu Azerbaidjanul, al cărui conducător, Ilham Aliyev, a continuat să amenințe cu și mai multe ofensive.

Încercările lui Pashinyan de a face echilibru au dus la acuzații de liniște acasă, susținând că îi face prea multe concesii lui Aliyev cu puțin în schimb. Au loc proteste pentru decizia guvernului său de săptămâna trecută de a preda patru sate Azerbaidjanului.

Vorbind în capitală, Erevan, unui grup restrâns de jurnalişti britanici, Pashinyan recunoaşte că „Federaţia Rusă este un jucător serios şi semnificativ în regiunea Caucazului de Sud”. Dar spune că au existat măsuri ale Armeniei de a crea legături puternice cu statele occidentale și Uniunea Europeană, mai ales că protestele au dus la reforme politice în urmă cu șase ani.

În acest sens, Pashinyan spune: „Nu am fost niciodată departe de Occident. Realizările noastre în domeniul democrației au creat o realitate obiectivă în care relația noastră se poate dezvolta dinamic, dar pentru un moment… am spus că democrația pentru noi nu este o politică adoptată de circumstanțe, este o strategie pe care am adoptat-o.”

Turbulențele din ultimii ani au dus la formarea de noi alianțe, spune Pashinyan: „Într-adevăr, diversificăm relațiile externe, dar nu suntem singurii care o facem. Practic în întreaga lume nu ai găsi niciun actor care să nu-și diversifice relațiile externe. Armenia nu a putut trece cu vederea această nouă tendință.

„În ceea ce privește apropierea în continuare de Uniunea Europeană. Am spus în discursul meu în fața Parlamentului european că Republica Armenia este pregătită să fie cât mai apropiată de Uniunea Europeană. În acest moment, se pare că ne îndreptăm în această direcție pentru că, foarte important, acesta este un proces public. Transparența este de cea mai mare importanță pentru noi.”

Mișcarea către Occident făcută de Armenia a fost cuplată cu o antipatie și neîncredere în creștere față de Rusia, văzută cândva ca un aliat ferm – un stat creștin coleg într-un Caucaz predominant musulman.