De ce, de fapt, Chironda se împotrivește demolării Hotelului Național? „Este important să știm ce va fi în loc”

Viceprimarul capitalei responsabil de domeniul urban, Victor Chironda, care se află în conflict cu edilul Ion Ceban de ceva timp, a recunoscut că este împotriva autorizației de demolare a Hotelului Național, inclusiv, deoarece nu îi este clar ce urmează să fie construit în locul acestuia. Mai multe afirmații au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, citează Realitatea.md.

„Este important să știm ce va fi în loc. Nu putem să o demolăm și să apară, spre exemplu, blocuri de locuit și trebuie să vedem, care va fi impactul noii construcții asupra zonei respective. Vedeți că aici hotelul este gol, dar deja locuri de parcare nu sunt. Totul este plin de probleme”, a declarat Victor Chironda.

Acesta a mai dezvăluit că, în luna aprilie, a trimsi un demers la CNA prin care solicita să fie cercetați angajații Direcției Arhitectură și Urbanism, care și-ar fi depășit atribuțiile de serviciu. „Eu nu am discutat cu Ilie Ceban pe acest subiect. Fiind în concediu, am întrebat, dacă a fost semnată autorizația și nu am primit un răspuns. Nu exclud faptul că și dumnealui a fost indus în eroare. Pentru că este de competența arhitectului-șef”.

„Am solicitat primarului general, l-am informat, am spus că există riscul ca și dumnealui să fie indus în eroare în acest proces și riscăm să generăm o problemă pentru oraș încă mai mare decât există la moment”.

De altă parte, Svetlana Dohotaru, arhitector-șef al capitalei a explicat că: „Emiterea autorizațiilor de construire/desființare nu este un proces discreționar al arhitectului-șef, dar nici al viceprimarului, oricât de multe conferințe nu ar face și oricâte adresări la CNA nu ar înainta. Referitor la Planul Urbanistic General, prezentat spre consultare, desigur că toate neconformitățile din proiect se vor înlătura, altfel nici nu va fi înaintat la CMC spre aprobare. Urmează proceduri de lucru cu acest document, inclusiv expertize, în caz de necesitate. Doar că asta se face în regim de lucru, nu în showuri televizate”.

Construcția hotelului cu 17 etaje a început în 1974 și a fost finalizată în 1978. Pe atunci, oaspeții capitalei se puteau bucura de ascensoare, frizerie, chioșcuri pentru suvenire, curățătorie chimică, birouri de bilete de avion și pentru călătoriile cu trenul, dar și de un restaurant, unicul din capitală fiind considerat și o carte de vizită a orașului. De-a lungul anilor, însă, mândria Chișinăului – Hotelul Național s-a transformat într-o clădire pustie și a devenit casă pentru oamenii fără adăpost.

#hotel #Apart-hotel #Hotel Național

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.