De ce diaspora nu a fost inclusă în Prima Casă Plus? Marian: Riscăm o scumpire și mai mare la imobile

06 Aug. 2024, 17:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2024, 17:16 // Actual //  bani.md

Programul „Prima casă Plus” Plus , votat de deputați în ședința din 31 iulie, a fost extins pentru a oferi acces mai multor cetățeni ai Republicii Moldova la finanțare pentru procurarea de locuințe, însă fără includerea diasporei. Președintele Comisiei economie, Radu Marian susține că în cazul în care ar fi fost incluși și cetățenii care sunt în afara țării „am fi asistat la o creștere și mai mare a prețurilor la imobile”.

„Diaspora nu a fost inclusă nici în versiunea actuală, nici în legea aprobată. În momentul în care diaspora vine acasă va avea acces la program. Vrem să încurajăm oamenii să revină în țară, a declarat pentru BANI.MD  președintele Comisiei economie, Radu Marian.

Potrivit deputatului, dacă un membru al familiei este plecat în străinătate, iar altul a rămas în Republica Moldova, cel rămas acasă poate aplica la program.

„În general, noi nu putem permite ca imobilele procurate în cadrul programului să fie utilizate pentru investiții și nu putem să admitem situația că un imobil este cumpărat și lăsat. Și așa avem o problemă acuma, cresc prețurile. Unul din motive că sunt foarte multe locuințe care nu sunt folosite. Dar asta nu e singura problemă. Statul alocă sume bani pentru compensații – 400 de milioane de lei pentru acest program. Destul de costisitor. Noi trebuie să folosim programul pentru cei care au nevoie să locuiască în imobil. Cei care vor să cumpere locuințe pentru investiții pot să o facă nu neapărat folosind resursele statului. Mi se pare logic”, a explicat Marian.

Secretarul de stat de la Ministerul Economiei, Veronica Arpintin atrage atenția la cheltuielile mari ale statului pentru program în cazul în care ar fi fost inclusă și diaspora.

„La etapa inițială a proiectului am dorit să-i includem pe toți în acest program, inclusiv și diaspora,  cetățenii care nu se află în Moldova. Pe parcursul consultărilor publice și în discuțiile cu Ministerul Finanțelor, trebuie să înțelegem ce putem să ne permitem și ce nu, am ajuns la concluzia că urmare a compensațiilor și a costurilor statului pentru acest program corect ar fi ca programul să fie direcționat pentru cei care au nevoie de locuință sau pentru cei pentru care măcar unul dintre membrii familiei locuiește în Moldova și vor utiliza locuința pentru trai, nu pentru investiție”.

Potrivit proiectului votat de deputați au fost eliminate o serie de bariere în accesarea finanțării pentru procurarea locuințelor la condiții mai avantajoase. La Programul de stat „Prima casă Plus” vor putea aplica și persoanele care nu au statut de angajat în Republica Moldova, dar dispun de venituri oficiale obținute în Republica Moldova, cum ar fi liber profesioniștii, avocații, executorii judecătorești, taximetriștii, artiștii. Potrivit proiectului, a fost majorată și suma-limită a creditului – de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei și cota de garantare de către stat a creditelor de la 50 % la 65 % sau 70% pentru locuințele din afara municipiului Chișinău. De asemenea, a fost extinsă perioada de creditare de la 25 la 30 de ani. În legislație va fi prevăzut că beneficiarul va putea folosi locuința cumpărată în cadrul programului doar pentru folosință proprie ori împreună cu membrii familie sale și trebuie să aibă domiciliul permanent în respectiva locuință până la scadența creditului ipotecar.

Madan atrage atenția la modificările care constau în majorarea plafonului valorii maxime a locuinței achiziționate prin program de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei. „Deși această creștere este necesară pentru a reflecta creșterea prețurilor imobiliare din ultimii ani, există îngrijorări că majorarea semnificativă ar putea stimula o creștere și mai mare a prețurilor apartamentelor. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), prețul mediu al apartamentelor în Chișinău a crescut cu 56,3% în primul trimestru din 2024 comparativ cu anul 2019. Cu toate acestea, Guvernul nu a prezentat justificări detaliate pentru stabilirea noului plafon la 2,5 milioane de lei”, punctat economistul.

O altă modificare controversată, asupra căreia atrage atenția economistul, vizează creșterea raportului dintre rata lunară la credit și veniturile nete ale beneficiarilor de la 50% la 70%. Aceasta ar putea crește riscul de supraîndatorare a populației, în special în contextul dobânzilor flotante și al nivelului actual de educație financiară redusă. În plus, extinderea perioadei maxime a creditului de la 25 la 30 de ani poate reduce plățile lunare, însă creșterea cotei de garantare pentru locuințele din Chișinău de la 50% la 65% ridică semne de întrebare privind transferul riscurilor către stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Nov. 2025, 07:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Nov. 2025, 07:55 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII