De ce diaspora nu a fost inclusă în Prima Casă Plus? Marian: Riscăm o scumpire și mai mare la imobile

06 Aug. 2024, 17:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2024, 17:16 // Actual //  bani.md

Programul „Prima casă Plus” Plus , votat de deputați în ședința din 31 iulie, a fost extins pentru a oferi acces mai multor cetățeni ai Republicii Moldova la finanțare pentru procurarea de locuințe, însă fără includerea diasporei. Președintele Comisiei economie, Radu Marian susține că în cazul în care ar fi fost incluși și cetățenii care sunt în afara țării „am fi asistat la o creștere și mai mare a prețurilor la imobile”.

„Diaspora nu a fost inclusă nici în versiunea actuală, nici în legea aprobată. În momentul în care diaspora vine acasă va avea acces la program. Vrem să încurajăm oamenii să revină în țară, a declarat pentru BANI.MD  președintele Comisiei economie, Radu Marian.

Potrivit deputatului, dacă un membru al familiei este plecat în străinătate, iar altul a rămas în Republica Moldova, cel rămas acasă poate aplica la program.

„În general, noi nu putem permite ca imobilele procurate în cadrul programului să fie utilizate pentru investiții și nu putem să admitem situația că un imobil este cumpărat și lăsat. Și așa avem o problemă acuma, cresc prețurile. Unul din motive că sunt foarte multe locuințe care nu sunt folosite. Dar asta nu e singura problemă. Statul alocă sume bani pentru compensații – 400 de milioane de lei pentru acest program. Destul de costisitor. Noi trebuie să folosim programul pentru cei care au nevoie să locuiască în imobil. Cei care vor să cumpere locuințe pentru investiții pot să o facă nu neapărat folosind resursele statului. Mi se pare logic”, a explicat Marian.

Secretarul de stat de la Ministerul Economiei, Veronica Arpintin atrage atenția la cheltuielile mari ale statului pentru program în cazul în care ar fi fost inclusă și diaspora.

„La etapa inițială a proiectului am dorit să-i includem pe toți în acest program, inclusiv și diaspora,  cetățenii care nu se află în Moldova. Pe parcursul consultărilor publice și în discuțiile cu Ministerul Finanțelor, trebuie să înțelegem ce putem să ne permitem și ce nu, am ajuns la concluzia că urmare a compensațiilor și a costurilor statului pentru acest program corect ar fi ca programul să fie direcționat pentru cei care au nevoie de locuință sau pentru cei pentru care măcar unul dintre membrii familiei locuiește în Moldova și vor utiliza locuința pentru trai, nu pentru investiție”.

Potrivit proiectului votat de deputați au fost eliminate o serie de bariere în accesarea finanțării pentru procurarea locuințelor la condiții mai avantajoase. La Programul de stat „Prima casă Plus” vor putea aplica și persoanele care nu au statut de angajat în Republica Moldova, dar dispun de venituri oficiale obținute în Republica Moldova, cum ar fi liber profesioniștii, avocații, executorii judecătorești, taximetriștii, artiștii. Potrivit proiectului, a fost majorată și suma-limită a creditului – de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei și cota de garantare de către stat a creditelor de la 50 % la 65 % sau 70% pentru locuințele din afara municipiului Chișinău. De asemenea, a fost extinsă perioada de creditare de la 25 la 30 de ani. În legislație va fi prevăzut că beneficiarul va putea folosi locuința cumpărată în cadrul programului doar pentru folosință proprie ori împreună cu membrii familie sale și trebuie să aibă domiciliul permanent în respectiva locuință până la scadența creditului ipotecar.

Madan atrage atenția la modificările care constau în majorarea plafonului valorii maxime a locuinței achiziționate prin program de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei. „Deși această creștere este necesară pentru a reflecta creșterea prețurilor imobiliare din ultimii ani, există îngrijorări că majorarea semnificativă ar putea stimula o creștere și mai mare a prețurilor apartamentelor. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), prețul mediu al apartamentelor în Chișinău a crescut cu 56,3% în primul trimestru din 2024 comparativ cu anul 2019. Cu toate acestea, Guvernul nu a prezentat justificări detaliate pentru stabilirea noului plafon la 2,5 milioane de lei”, punctat economistul.

O altă modificare controversată, asupra căreia atrage atenția economistul, vizează creșterea raportului dintre rata lunară la credit și veniturile nete ale beneficiarilor de la 50% la 70%. Aceasta ar putea crește riscul de supraîndatorare a populației, în special în contextul dobânzilor flotante și al nivelului actual de educație financiară redusă. În plus, extinderea perioadei maxime a creditului de la 25 la 30 de ani poate reduce plățile lunare, însă creșterea cotei de garantare pentru locuințele din Chișinău de la 50% la 65% ridică semne de întrebare privind transferul riscurilor către stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

21 Nov. 2024, 10:34
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2024, 10:34 // Actual //  Ursu Victor

De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, armata rusă a lansat mai mult de 10.000 de rachete și peste 13.000 de drone de diferite tipuri asupra teritoriului ucrainean. Potrivit unui calcul al „Radio Liberty”, costul total al muniției utilizate pentru distrugerea Ucrainei a depășit 18 miliarde de dolari.

Aceste estimări se bazează pe date publice și opinii ale experților, însă, așa cum subliniază publicația, o mare parte a informațiilor despre atacuri sunt clasificate, ceea ce sugerează că cheltuielile reale ar putea fi chiar mai mari.

Până în februarie 2024, cheltuielile totale ale Rusiei pentru echipamente, întreținerea și desfășurarea trupelor pentru agresiunea militară împotriva Ucrainei au ajuns la aproximativ 211 miliarde de dolari, conform Reuters, citând datele Pentagonului. În plus, între 2024 și 2027, Moscova intenționează să aloce 1,3 trilioane de ruble pentru reconstrucția teritoriilor ocupate ale Ucrainei, distruse de armata rusă, potrivit unui proiect de buget federal. Această sumă este de 22 de ori mai mare decât cheltuielile pentru dezvoltarea regiunii Caucazul de Nord în aceleași perioade.

În proiectul de buget pentru 2025, cheltuielile pentru „apărare națională” sunt semnificativ mărite, urmând să ajungă la un record de 13,2 trilioane de ruble, cu 22% mai mult decât în 2024 și aproape dublu față de 2023. Cheltuielile militare vor reprezenta 6,3% din PIB și vor constitui 32,5% din toate cheltuielile bugetare, un nivel nemaiîntâlnit din perioada sovietică.

În paralel cu majorarea cheltuielilor militare, proiectul de buget pentru 2025 include creșteri semnificative ale tarifelor pentru serviciile publice. Energia electrică va deveni cu 12,6% mai scumpă, gazul cu 10,3%, iar costurile totale pentru utilități vor crește cu 11,9%, dublu față de nivelul inițial al indexării. De asemenea, în 2024, tarifele pentru transportul feroviar de pasageri vor crește cu 11,6%.

În același timp, infrastructura țării continuă să se deterioreze rapid. Ministerul rus al Construcțiilor estimează că gradul de uzură al conductelor este critic, 60% din acestea necesitând înlocuire. Conform datelor Fundației pentru reforme în sectorul locuințelor și utilităților, uzura ajunge la 70%. Stațiile de epurare din Rusia au un grad mediu de uzură de 80%, iar în unele regiuni acesta ajunge la 90%, a declarat anul trecut Sergey Kolunov, membru al comitetului Dumei de Stat pentru construcții și locuințe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău