De ce economia Georgiei zboară, iar Moldova se târăște? Explicația ministrului Economiei

Economia Republicii Moldova avansează mai lent decât cea a Georgiei deoarece Chișinăul respectă riguros sancțiunile internaționale și standardele democratice, în timp ce creșterea rapidă a Georgiei este alimentată inclusiv de comerț cu statul agresor și din zona gri. Declarațiile au fost făcute de ministrul Economiei, Eugen Osmochescu.

Potrivit oficialului, Republica Moldova s-a aliniat strict principiilor dreptului internațional și regulilor impuse de partenerii occidentali, în special de Uniunea Europeană, inclusiv în materie de sancțiuni.

„Noi suntem un stat democrat care se aliniază tuturor rigorilor și principiilor impuse oricărui alt stat care încalcă dreptul internațional, atât public, cât și privat. Noi ne aliniem standardelor democratice, în speță ale Uniunii Europene, în cazul sancțiunilor pe care le impune”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a afirmat că avansul economic puternic al Georgiei este determinat în mare parte de fluxurile comerciale menținute cu statul agresor, inclusiv prin activități aflate în zona gri.

„Creșterea economică a Georgiei, într-adevăr, cum am spus, se datorează comerțului care e în continuare cu un stat agresor, comerțului care este inclusiv în zona gri. Noi, Republica Moldova, ne aliniem standardelor democratice internaționale”, a subliniat șeful de la Economie.

Conform estimărilor instituțiilor financiare internaționale, economia Republicii Moldova ar urma să crească cu circa 2,9% în acest an, în timp ce economia Georgiei a înregistrat un avans de aproximativ 7,5%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.