Adio cumpărături mari cu bani în plic! Limita de 10 000 de euro va deveni obligatorie în toate țările UE

Plățile în numerar de peste 10 000 de euro vor fi interzise în toate statele membre ale Uniunea Europeană cel târziu din vara anului 2027. Măsura este prevăzută de Regulamentul privind combaterea spălării banilor și introduce o limită comună pentru tranzacțiile mari efectuate cu bani cash.

Decizia vine în contextul extinderii plăților digitale și al eforturilor Bruxellesului de a reduce tranzacțiile greu de urmărit, considerate un instrument frecvent pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Potrivit analizelor la nivel european, numerarul rămâne una dintre metodele preferate de rețelele criminale, deoarece permite efectuarea unor tranzacții anonime.

Conform noilor reguli, orice plată care depășește pragul de 10 000 de euro va trebui realizată prin metode care pot fi urmărite oficial, precum transferurile bancare, plățile cu cardul sau alte instrumente financiare ce lasă o evidență clară. Regulamentul nu vizează eliminarea numerarului, ci limitarea utilizării acestuia în tranzacțiile de valoare mare.

Statele membre vor putea aplica reguli și mai stricte, dacă vor considera necesar. În paralel, noul pachet legislativ prevede controale suplimentare pentru tranzacțiile în numerar de peste 3 000 de euro, comercianții fiind obligați să identifice clar persoanele implicate, pentru a preveni anonimatul.

Autoritățile europene precizează că utilizarea obișnuită a numerarului nu va fi afectată. Cetățenii vor putea plăti în continuare în bani cash pentru cumpărături și servicii curente, iar economiile păstrate în numerar nu vor fi interzise. Sancțiunile vor interveni doar în cazurile în care este depășită limita legală sau sunt încălcate obligațiile de identificare.

Rămân valabile și regulile actuale privind declararea sumelor de peste 10 000 de euro la trecerea frontierelor Uniunii Europene, iar depunerile mari de numerar în bănci vor fi permise doar cu justificarea provenienței banilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#tranzacții cash #10 000 euro #plati in numerar #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.