Miliardele se rostogolesc! Economia se îndatorează tot mai mult

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au evoluat moderat la începutul anului 2026, cu creșteri ale masei monetare, depozitelor și creditării, în timp ce baza monetară a înregistrat un recul lunar, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

În luna ianuarie 2026, baza monetară a constituit 83 921 milioane lei, înregistrând o descreștere de 3,6% comparativ cu luna decembrie 2025, însă în termeni anuali indicatorul rămâne pe creștere.

Masa monetară în sens larg (M3) a totalizat 191 372 milioane lei, fiind în creștere cu 0,5% față de luna precedentă și cu 13% comparativ cu ianuarie 2025, ceea ce indică menținerea unui nivel ridicat al lichidității din economie.

Soldul depozitelor bancare a însumat 141 332 milioane lei, în creștere cu 0,7% față de luna precedentă și cu 12,4% în ritm anual. Evoluția lunară a fost determinată de diminuarea depozitelor în moneda națională cu 0,8%, în timp ce depozitele în valută au crescut cu 3,8%. Din total, 93 735 milioane lei reprezintă depozite în lei, iar 47 597 milioane lei în valută.

Creditarea economiei a continuat să avanseze. Soldul cererilor față de economie a constituit 105 247 milioane lei, în creștere cu 0,6% față de luna precedentă și cu 25,1% în termeni anuali. În structură, cererile în moneda națională au rămas practic la nivelul lunii precedente, în timp ce cererile în valută (exprimate în lei) s-au majorat cu 2,6%.

Exprimat în moneda europeană, soldul cererilor față de economie în valută a constituit 1 223 milioane euro, în creștere cu 0,7% față de decembrie 2025.

Structura masei monetare arată că depozitele la vedere în lei dețin cea mai mare pondere (28,8%), urmate de banii în circulație (26,1%), depozitele la termen în lei (20,1%), depozitele la vedere în valută (13,8%) și depozitele la termen în valută (11,1%).

#bani #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.