De ce folosește China baloane spion când are sateliți

Vestea despre un presupus balon spion chinez care plutește deasupra SUA i-a făcut pe mulți să se întrebe de ce Beijingul ar dori să folosească un instrument relativ nesofisticat pentru supravegherea continentului american.

China a spus că balonul, observat deasupra statului Montana, este doar o „navă civilă” care a deviat de la ruta planificată, dar SUA suspectează că este un dispozitiv de „supraveghere la înaltă altitudine”. Oricare ar fi capacitățile acestui balon, SUA au considerat amenințarea suficient de serioasă pentru a amâna vizita secretarului de stat Antony Blinken în China, care urma să aibă loc pe 5 și 6 februarie.

Baloanele sunt una dintre cele mai vechi forme de tehnologie de supraveghere. Armata japoneză le-a folosit pentru a lansa bombe incendiare în SUA în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. De asemenea, au fost utilizate pe scară largă de SUA și Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece. Mai recent, SUA s-ar fi gândit să adauge baloane de mare altitudine la rețeaua de supraveghere a Pentagonului.

Aceste dispozitive aeriene zboară în general la o altitudine de peste 20 de kilometri, aceasta fiind de două ori mai mare decât altitudinea de croazieră a aeronavelor comerciale și dincolo de limita suveranității aeronautice a statelor. Aceste baloane arată ca niște dirijabile și sunt alimentate de baterii de lungă durată sau panouri solare. Acestea sunt capabile să poarte o sarcină utilă între 50 și 250 de kg.

Baloanele sunt încă o modalitate ieftină de a obține informații

„În viitor, vom avea baloane deasupra capului timp de mai multe luni, ceea ce ar putea duce la un cost mai mic decât în spațiu”, spune generalul Frédéric Parisot, adjunctul șefului forțelor aeriene franceze.

Experții militari spun că utilizarea baloanelor de mare altitudine reprezintă o modalitate de spionaj mai ieftină decât utilizarea sateliților. Ele se dirijează doar prin schimbarea altitudinii, folosind computere pentru a calcula puterea și direcția curenților de aer, în diferitele straturi ale atmosferei. Pe lângă supraveghere, dirijabilele pot transporta însă și bombe.

Potrivit The Guardian, în 2019, armata americană a folosit până la 25 de baloane experimentale de mare altitudine, alimentate cu energie solară, pentru a efectua teste de supraveghere pe arii extinse. Acestea au fost echipate cu radare de înaltă tehnologie, concepute pentru a urmări simultan mai multe vehicule, pe timp de zi sau de noapte. Au fost folosite pentru a monitoriza traficul de droguri și potențialele amenințări la adresa securității interne.

Secretarul de stat Antony Blinken spune că „decizia Chinei de a trimite un balon de supraveghere deasupra Statelor Unite este „un gest de neacceptat și iresponsabil”. „Este o violare a suveranității noastre, este o violare a legislației internaționale. De aceea, i-am transmis în această dimineață lui Wang Yi, responsabilul de politici externe al Chinei că îmi amân vizita”, a spus el.

Oficialii Pentagonului au subliniat că balonul chinez „nu reprezintă o amenințare militară sau fizică pentru oameni”. Totuși, președintele american Joe Biden a refuzat să atace dispozitivul de teamă să nu producă daune sau victime la sol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#balon #spion china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.