De ce Moldova își depozitează gazul în Ucraina și nu-l ține în România: Cine este vânzătorul enigmă de peste Prut

Majoritatea gazelor care tranzitează România spre est, chiar dacă sunt exportate în Ucraina, au ca destinație finală Republica Moldova, care în prezent, prin compania de stat Energocom, achiziționează de pe piața liberă gaz pentru sezonul rece 2023-2024. Cel puțin așa reiese din declarațiile ministrului Energiei de la Chișinău, Victor Parlicov.

Potrivit acestuia, autoritățile de la Chișinău au planificat ca până pe 1 octombrie să-și asigure o rezervă de circa 450 de milioane de metri cubi de gaz. Gazul este achiziționat de Energocom și depozitat în Ucraina.

Așa cum a anunțat Profit.ro, o parte din gaz este cumpărat de la un producător român, probabil OMV Petrom, iar cealaltă de la unul grec, DEPA.

De la începutul lunii iulie, prin punctul de interconectare de la Ungheni, sunt exportate zilnic aproximativ 1,5 milioane mc. Dacă tendința va continua, până pe 1 octombrie, prin acest punct vor intra în Republica Moldova din România aproximativ 135 milioane mc, mai puțin de o treime din cantitatea pe care ministrul moldovean a anunțat-o ca urmând a fi depozitată în Ucraina.

Numai că, de la aceeași dată, 1 iulie, din România iese către Ucraina un volum de aproximativ 3,8 milioane mc/zi, ceea ce, în ipoteza continuării acestui trend, ar însemna că până pe 1 octombrie, în Ucraina vor intra aproximativ 340 milioane mc.

Asta înseamnă că majoritatea gazului care ajunge în Ucraina via România are ca destinație finală depozitarea sa în vederea livrării către Republica Moldova pe timp de iarnă.

Acestea sunt stocuri comerciale, iar costurile de depozitare sunt extrem de importante.

Potrivit lui Parlicov, prețul mediu al gazului cumpărat este de aproximativ 400 de dolari pe mia de metri cubi de gaz, aproximativ 34,4 euro/MWh sau 165 lei/MWh, preț apropiat de cel de 150 lei/MWh de pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM). Diferența este reprezentată probabil de tarifele de transport.

În ceea ce privește stocurile strategice, și nu comerciale, vor fi efectuate de guvernul de la Chișinău în proporție de 50% în România. Jumătate din gazele pe care Republica Moldova intenționează să le înmagazineze pentru a-și asigura securitatea energetică în viitoarea iarnă vor fi achiziționate din și depozitate în România, au anunțat recent oficialitățile de la Chișinău.

Cum stocurile de securitate totale a Republicii Moldova se ridică la 50 de milioane metri cubi (aproximativ 530 GWh), rezultă că în depozitele din România vor fi înmgagazinați 25 milioane mc (aproximativ 265 GWh). Volumul este unul redus, reprezentând aproximativ 0,78% din capacitatea de înmagazinare deținută de România, prin Depogaz (deținută de Romgaz) și Depomureș (deținută de Engie), de 33,86 TWh.

Tarifele de depozitare sunt principalul motiv pentru care nu apelează Energocom la spațiile de depozitare din România și le preferă pe cele din Ucraina în ceea ce privește stocurile comerciale.

Potrivit presei de dincolo de Prut, care citează calcule Moldovatransgaz, pentru Moldova cea mai profitabilă este stocarea și transportul gazelor naturale în Ucraina, unde prețul este de aproape 3 ori mai redus decât cel din România. Astfel, prețul final pe statele din regiune cu capacități de depozitare este următorul:

Ucraina (503,62 – 531,9 lei moldovenești sau 127-131 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

Bulgaria (1.268,89 – 1.782,11 lei modovenești sau 321-451 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

România (1.472,25 – 1.763,34 lei moldovenești sau 373-447 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

Slovacia (1.647,37 lei moldovenești sau 417 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

Polonia (2.458,64 lei modovenești sau 623 RON pentru o mie de metri cubi pe zi).

În urmă cu 2 luni, Energocom a anunțat că mai are în stoc aproximativ 150 de milioane de metri cubi de gaze naturale din totalul de 600 de milioane procurați în 2022 pentru perioada rece a anului. Gazul rămas în stoc constituie aproximativ 10% din resursele consumate într-un sezon rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.