De ce Moldova își depozitează gazul în Ucraina și nu-l ține în România: Cine este vânzătorul enigmă de peste Prut

Majoritatea gazelor care tranzitează România spre est, chiar dacă sunt exportate în Ucraina, au ca destinație finală Republica Moldova, care în prezent, prin compania de stat Energocom, achiziționează de pe piața liberă gaz pentru sezonul rece 2023-2024. Cel puțin așa reiese din declarațiile ministrului Energiei de la Chișinău, Victor Parlicov.

Potrivit acestuia, autoritățile de la Chișinău au planificat ca până pe 1 octombrie să-și asigure o rezervă de circa 450 de milioane de metri cubi de gaz. Gazul este achiziționat de Energocom și depozitat în Ucraina.

Așa cum a anunțat Profit.ro, o parte din gaz este cumpărat de la un producător român, probabil OMV Petrom, iar cealaltă de la unul grec, DEPA.

De la începutul lunii iulie, prin punctul de interconectare de la Ungheni, sunt exportate zilnic aproximativ 1,5 milioane mc. Dacă tendința va continua, până pe 1 octombrie, prin acest punct vor intra în Republica Moldova din România aproximativ 135 milioane mc, mai puțin de o treime din cantitatea pe care ministrul moldovean a anunțat-o ca urmând a fi depozitată în Ucraina.

Numai că, de la aceeași dată, 1 iulie, din România iese către Ucraina un volum de aproximativ 3,8 milioane mc/zi, ceea ce, în ipoteza continuării acestui trend, ar însemna că până pe 1 octombrie, în Ucraina vor intra aproximativ 340 milioane mc.

Asta înseamnă că majoritatea gazului care ajunge în Ucraina via România are ca destinație finală depozitarea sa în vederea livrării către Republica Moldova pe timp de iarnă.

Acestea sunt stocuri comerciale, iar costurile de depozitare sunt extrem de importante.

Potrivit lui Parlicov, prețul mediu al gazului cumpărat este de aproximativ 400 de dolari pe mia de metri cubi de gaz, aproximativ 34,4 euro/MWh sau 165 lei/MWh, preț apropiat de cel de 150 lei/MWh de pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM). Diferența este reprezentată probabil de tarifele de transport.

În ceea ce privește stocurile strategice, și nu comerciale, vor fi efectuate de guvernul de la Chișinău în proporție de 50% în România. Jumătate din gazele pe care Republica Moldova intenționează să le înmagazineze pentru a-și asigura securitatea energetică în viitoarea iarnă vor fi achiziționate din și depozitate în România, au anunțat recent oficialitățile de la Chișinău.

Cum stocurile de securitate totale a Republicii Moldova se ridică la 50 de milioane metri cubi (aproximativ 530 GWh), rezultă că în depozitele din România vor fi înmgagazinați 25 milioane mc (aproximativ 265 GWh). Volumul este unul redus, reprezentând aproximativ 0,78% din capacitatea de înmagazinare deținută de România, prin Depogaz (deținută de Romgaz) și Depomureș (deținută de Engie), de 33,86 TWh.

Tarifele de depozitare sunt principalul motiv pentru care nu apelează Energocom la spațiile de depozitare din România și le preferă pe cele din Ucraina în ceea ce privește stocurile comerciale.

Potrivit presei de dincolo de Prut, care citează calcule Moldovatransgaz, pentru Moldova cea mai profitabilă este stocarea și transportul gazelor naturale în Ucraina, unde prețul este de aproape 3 ori mai redus decât cel din România. Astfel, prețul final pe statele din regiune cu capacități de depozitare este următorul:

Ucraina (503,62 – 531,9 lei moldovenești sau 127-131 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

Bulgaria (1.268,89 – 1.782,11 lei modovenești sau 321-451 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

România (1.472,25 – 1.763,34 lei moldovenești sau 373-447 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

Slovacia (1.647,37 lei moldovenești sau 417 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

Polonia (2.458,64 lei modovenești sau 623 RON pentru o mie de metri cubi pe zi).

În urmă cu 2 luni, Energocom a anunțat că mai are în stoc aproximativ 150 de milioane de metri cubi de gaze naturale din totalul de 600 de milioane procurați în 2022 pentru perioada rece a anului. Gazul rămas în stoc constituie aproximativ 10% din resursele consumate într-un sezon rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La cinci ani de la preluarea guvernării, PAS revine asupra politicilor privind susținerea producătorilor locali și lansează campania „Cumpăr BUN de-acasă”, menită să încurajeze populația să opteze pentru produse autohtone în perioada sărbătorilor și pe tot parcursul anului. Inițiativa vine însă într-un context în care autoritățile au renunțat anterior la măsura de protejare a producției interne: cota obligatorie de 50% pentru produsele moldovenești pe rafturile magazinelor.

Campania, lansată la 3 decembrie de Ministerul Agriculturii, reprezintă o schimbare de ton față de poziția adoptată de guvernare în anii trecuți, când orice formă de intervenție în favoarea producătorilor locali era criticată și respinsă în numele liberalizării pieței. Fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, salută întoarcerea autorităților spre producătorii autohtoni, dar consideră măsura insuficientă.

„Este bine că măcar în al cincilea an de guvernare PAS s-a lansat campania „Cumpăr BUN de-acasă”. Dar este categoric insuficient. Avem nevoie de o campanie amplă, de rafturi speciale, de spoturi la TV, de reguli clare pentru supermarketuri. Importul unor mărfuri pe care le producem și noi distruge economia națională”, a declarat Slusari.

Acesta amintește că alte state europene protejează activ producătorii locali, iar Moldova ar trebui să adopte practici similare, inclusiv prin programe de alimentație sănătoasă în instituțiile publice și politici ferme pentru menținerea producției autohtone pe piață.

Legea privind cota minimă de 50% pentru produsele fabricate în Republica Moldova a fost adoptată în decembrie 2020 și a intrat în vigoare în iulie 2021. În iulie 2022, Parlamentul dominat de PAS a abrogat legea și a invocat incompatibilitatea cu normele pieței libere și cu angajamentele comerciale internaționale ale țării.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a reiterat recent această poziție, declarând la Radio Moldova că o astfel de limitare „nu este corectă, nu este compatibilă cu economia de piață și contravine reglementărilor internaționale și celor mai bune practici europene”. Totodată, oficialul susține că impunerea unei cote minime pentru produsele autohtone nu este posibilă din punct de vedere juridic.

În lipsa unor măsuri legislative, campania „Cumpăr BUN de-acasă” rămâne în principal un apel voluntar către consumatori. Producătorii, însă, avertizează că fără politici coerente, vizibile, agricultura și industria alimentară locală vor continua să fie vulnerabile în fața importurilor și a puterii de negociere a marilor retaileri.