De ce Moldova își depozitează gazul în Ucraina și nu-l ține în România: Cine este vânzătorul enigmă de peste Prut

31 Iul. 2023, 09:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Iul. 2023, 09:30 // Actual //  bani.md

Majoritatea gazelor care tranzitează România spre est, chiar dacă sunt exportate în Ucraina, au ca destinație finală Republica Moldova, care în prezent, prin compania de stat Energocom, achiziționează de pe piața liberă gaz pentru sezonul rece 2023-2024. Cel puțin așa reiese din declarațiile ministrului Energiei de la Chișinău, Victor Parlicov.

Potrivit acestuia, autoritățile de la Chișinău au planificat ca până pe 1 octombrie să-și asigure o rezervă de circa 450 de milioane de metri cubi de gaz. Gazul este achiziționat de Energocom și depozitat în Ucraina.

Așa cum a anunțat Profit.ro, o parte din gaz este cumpărat de la un producător român, probabil OMV Petrom, iar cealaltă de la unul grec, DEPA.

De la începutul lunii iulie, prin punctul de interconectare de la Ungheni, sunt exportate zilnic aproximativ 1,5 milioane mc. Dacă tendința va continua, până pe 1 octombrie, prin acest punct vor intra în Republica Moldova din România aproximativ 135 milioane mc, mai puțin de o treime din cantitatea pe care ministrul moldovean a anunțat-o ca urmând a fi depozitată în Ucraina.

Numai că, de la aceeași dată, 1 iulie, din România iese către Ucraina un volum de aproximativ 3,8 milioane mc/zi, ceea ce, în ipoteza continuării acestui trend, ar însemna că până pe 1 octombrie, în Ucraina vor intra aproximativ 340 milioane mc.

Asta înseamnă că majoritatea gazului care ajunge în Ucraina via România are ca destinație finală depozitarea sa în vederea livrării către Republica Moldova pe timp de iarnă.

Acestea sunt stocuri comerciale, iar costurile de depozitare sunt extrem de importante.

Potrivit lui Parlicov, prețul mediu al gazului cumpărat este de aproximativ 400 de dolari pe mia de metri cubi de gaz, aproximativ 34,4 euro/MWh sau 165 lei/MWh, preț apropiat de cel de 150 lei/MWh de pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM). Diferența este reprezentată probabil de tarifele de transport.

În ceea ce privește stocurile strategice, și nu comerciale, vor fi efectuate de guvernul de la Chișinău în proporție de 50% în România. Jumătate din gazele pe care Republica Moldova intenționează să le înmagazineze pentru a-și asigura securitatea energetică în viitoarea iarnă vor fi achiziționate din și depozitate în România, au anunțat recent oficialitățile de la Chișinău.

Cum stocurile de securitate totale a Republicii Moldova se ridică la 50 de milioane metri cubi (aproximativ 530 GWh), rezultă că în depozitele din România vor fi înmgagazinați 25 milioane mc (aproximativ 265 GWh). Volumul este unul redus, reprezentând aproximativ 0,78% din capacitatea de înmagazinare deținută de România, prin Depogaz (deținută de Romgaz) și Depomureș (deținută de Engie), de 33,86 TWh.

Tarifele de depozitare sunt principalul motiv pentru care nu apelează Energocom la spațiile de depozitare din România și le preferă pe cele din Ucraina în ceea ce privește stocurile comerciale.

Potrivit presei de dincolo de Prut, care citează calcule Moldovatransgaz, pentru Moldova cea mai profitabilă este stocarea și transportul gazelor naturale în Ucraina, unde prețul este de aproape 3 ori mai redus decât cel din România. Astfel, prețul final pe statele din regiune cu capacități de depozitare este următorul:

Ucraina (503,62 – 531,9 lei moldovenești sau 127-131 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

Bulgaria (1.268,89 – 1.782,11 lei modovenești sau 321-451 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

România (1.472,25 – 1.763,34 lei moldovenești sau 373-447 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

Slovacia (1.647,37 lei moldovenești sau 417 RON pentru o mie de metri cubi pe zi);

Polonia (2.458,64 lei modovenești sau 623 RON pentru o mie de metri cubi pe zi).

În urmă cu 2 luni, Energocom a anunțat că mai are în stoc aproximativ 150 de milioane de metri cubi de gaze naturale din totalul de 600 de milioane procurați în 2022 pentru perioada rece a anului. Gazul rămas în stoc constituie aproximativ 10% din resursele consumate într-un sezon rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.