Danone spune că rămâne proprietarul afacerii din Rusia

Danone SA a declarat că firma franceză rămâne proprietarul legal al operaţiunilor sale ruseşti de produse lactate, chiar şi după ce Moscova a preluat controlul asupra acestei afaceri, conform Bloomberg.

Producătorul Activia a făcut această declaraţie miercuri, când a raportat rezultatele celui de-al doilea trimestru. Danone înregistrează o depreciere de 200 de milioane de euro (221 de milioane de dolari) pentru aceste active, pe lângă o taxă anterioară de 500 de milioane de euro.

Danone a declarat în octombrie că se aşteaptă la o depreciere de până la 1 miliard de euro.

Afacerea rusă are aproximativ 8.000 de angajaţi şi 12 fabrici care produc mărci de patrimoniu, cum ar fi crema acră Prostokvashino. La începutul acestei luni, Danone şi-a redenumit marca Activia din Rusia în AktiBio, ca parte a pregătirilor de cesiune.

Săptămâna trecută, Rusia a transferat activele către Agenţia Federală de Gestionare a Proprietăţii pentru „gestionare temporară”, potrivit decretului preşedintelui Vladimir Putin. Guvernul a justificat mişcarea prin normele adoptate recent care vizează companiile din ţări „neprietenoase”. Acum, afacerea este administrată de o rudă a liderului cecen Ramzan Kadyrov.

Tranziţia a fost dificilă, iar Danone organizează încă întâlniri cu personalul de două ori pe zi, a declarat Francois Banon, purtător de cuvânt al companiei.

„Avem oameni pe care îi cunoaştem de zeci de ani care lucrează acolo şi de la începutul războiului, am fost în contact foarte, foarte, foarte, foarte strâns cu ei”, a spus el. „Ce se va întâmpla în viitor? Nu ştim şi de aceea este atât de multă emoţie.”

Yakub Zakriev, în vârstă de 32 de ani, care este ministrul agriculturii din Cecenia, figurează ca director general al Danone Rusia, potrivit serviciului oficial de informaţii Spark-Interfax. El este nepotul lui Kadyrov, conducătorul cecen care este un protejat al lui Putin şi care a fost acuzat în repetate rânduri de încălcări ale drepturilor omului în sudul republicii ruseşti.

Directorul general al Danone, Antoine de Saint-Affrique, a declarat că societatea rămâne concentrată pe siguranţa angajaţilor şi pe continuitatea operaţională. El a vorbit în cadrul unui webcast cu analiştii.

Compania a mai spus că va face o ajustare de 500 de milioane de euro în bilanţ pentru a reflecta tranzacţiile valutare negative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#danone #afacere #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.