De ce ploaia de rachete a lui Putin a lăsat Moldova fără lumină, deși Chișinăul cumpără energie din România

Atacul de ieri asupra sistemului electroenergetic al Ucrainei a fost cel mai masiv de la începutul războiului. Circa 100 de rachete au fost lansate pe teritoriul Ucrainei. Acestea au vizat infrastructura energetică a țării.

Secretarul de stat, Constantin Borosan susține că: „țara noastră a fost afectată în cel mai direct mod – au fost deconectate localități întregi de la energie electrică. Atacul a avut loc în vârful de sarcină – seara, când se înregistrează cel mai mare consum, ceea ce complică restabilirea circuitelor electrice”, explică Borosan.

Potrivit lui, deconectarea a avut loc prin aplicarea sistemelor automate de protecție – pentru a proteja rețelele electrice și stațiile electrice de la suprasarcină. Or, deconectarea de protecție asigură utilizare liniilor și stațiilor electrice după restabilirea echilibrului în sistemul electroenergetic și reluarea furnizării de electricitate către consumatori. „Suntem în comunicare continuă cu colegii din Ucraina și din România în privința situației existente și potențiale evoluții de mai departe”.

Din luna martie a anului 2022, Republica Moldova și Ucraina au fost conectate la rețeaua europeană ENTSO-E. Este un punct de conectare în nordul țării și linia din sudul țării prin care Republica Moldova primește curent din România. Respectiv, în urma bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina a căzut interconexiunea cu UE și automat s-a deconectat linia electrică prin care Republica Moldova importă energie din România.

Republica Moldova se ține pe două linii de tensiune înaltă. Este vorba de Isaccea Vulcănești – Cuciurgan de unde energie pleacă și în Ucraina și a doua linie din nordul țării Dnestrovsk – Bălți – Chișinău – Cuciurgan.

Ucraina și Moldova sunt conectate cu UE prin două puncte și dacă unul iese din funcțiune, al doilea automat se deconectează pentru siguranță.

#iimport #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.