De ce ploaia de rachete a lui Putin a lăsat Moldova fără lumină, deși Chișinăul cumpără energie din România

Atacul de ieri asupra sistemului electroenergetic al Ucrainei a fost cel mai masiv de la începutul războiului. Circa 100 de rachete au fost lansate pe teritoriul Ucrainei. Acestea au vizat infrastructura energetică a țării.

Secretarul de stat, Constantin Borosan susține că: „țara noastră a fost afectată în cel mai direct mod – au fost deconectate localități întregi de la energie electrică. Atacul a avut loc în vârful de sarcină – seara, când se înregistrează cel mai mare consum, ceea ce complică restabilirea circuitelor electrice”, explică Borosan.

Potrivit lui, deconectarea a avut loc prin aplicarea sistemelor automate de protecție – pentru a proteja rețelele electrice și stațiile electrice de la suprasarcină. Or, deconectarea de protecție asigură utilizare liniilor și stațiilor electrice după restabilirea echilibrului în sistemul electroenergetic și reluarea furnizării de electricitate către consumatori. „Suntem în comunicare continuă cu colegii din Ucraina și din România în privința situației existente și potențiale evoluții de mai departe”.

Din luna martie a anului 2022, Republica Moldova și Ucraina au fost conectate la rețeaua europeană ENTSO-E. Este un punct de conectare în nordul țării și linia din sudul țării prin care Republica Moldova primește curent din România. Respectiv, în urma bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina a căzut interconexiunea cu UE și automat s-a deconectat linia electrică prin care Republica Moldova importă energie din România.

Republica Moldova se ține pe două linii de tensiune înaltă. Este vorba de Isaccea Vulcănești – Cuciurgan de unde energie pleacă și în Ucraina și a doua linie din nordul țării Dnestrovsk – Bălți – Chișinău – Cuciurgan.

Ucraina și Moldova sunt conectate cu UE prin două puncte și dacă unul iese din funcțiune, al doilea automat se deconectează pentru siguranță.

#iimport #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.