De ce prețurile încă ne ard la buzunare, deși inflația scade

În ultimele luni în Moldova se înregistrează o scădere rapidă a ratei inflației. În octombrie 2022 inflația anuală a ajuns la 34,6%, maxima din ultimii 23 ani, iar în iulie 2023 a coborât până la 10,7%. În toamnă vom ajunge la o inflație de o singură cifră, sau mai popular spus o inflație mai mică de 10%, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Totuși, temperarea inflației nu înseamnă ieftinirea mărfurilor și produselor.

În primul rând scăderea inflației nu înseamnă scăderea de prețuri. Inflația este un indicator, care arată creșterea prețurilor. Dacă anul trecut inflația a fost de 34%, aceasta înseamnă că prețurile au crescut cu 34%. Acum inflația a scăzut la 10,7%, dar aceasta doar înseamnă că prețurile au crescut cu doar 10,7% cea ce este de 3 ori mai puțin decât anul trecut, dar ele oricum au crescut. Deci inflația mai mică, doar ne arată că prețurile cresc mai lent, dar oricum cresc.

„Până în luna mai 2023 prețurile medii la produsele alimentare au crescut cu 62% față de anul 2020 !!! Cea ce în 2020 putea fi procurat cu 100 lei, în mai 2023 trebuia de plătit deja 162 lei. Nici pensiile nici salariile nu au crescut atât de mult. Aceasta înseamnă că în acest an populația Moldovei cu veniturile pe care le au pot procura mai puține produse alimentare decât în 2020. Veniturile lor reale, dar și puterea de cumpărare în 2023 este mai mică decât în 2020, sau cu alte cuvinte azi ei sunt mai săraci decât în 2020. De acea scăderea în două luni de vară din 2023 a prețurilor la produsele alimentare cu 1,4%, este o scădere prea mică, pentru a putea fi observată. După această scădere prețurile la produsele alimentare continuă a fi mai mari decât în 2020 cu 59,4%, prea mult pentru a vorbi de o percepție din partea populației că prețurile scad”, a explicat economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indicator #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.