De ce prețurile încă ne ard la buzunare, deși inflația scade

În ultimele luni în Moldova se înregistrează o scădere rapidă a ratei inflației. În octombrie 2022 inflația anuală a ajuns la 34,6%, maxima din ultimii 23 ani, iar în iulie 2023 a coborât până la 10,7%. În toamnă vom ajunge la o inflație de o singură cifră, sau mai popular spus o inflație mai mică de 10%, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Totuși, temperarea inflației nu înseamnă ieftinirea mărfurilor și produselor.

În primul rând scăderea inflației nu înseamnă scăderea de prețuri. Inflația este un indicator, care arată creșterea prețurilor. Dacă anul trecut inflația a fost de 34%, aceasta înseamnă că prețurile au crescut cu 34%. Acum inflația a scăzut la 10,7%, dar aceasta doar înseamnă că prețurile au crescut cu doar 10,7% cea ce este de 3 ori mai puțin decât anul trecut, dar ele oricum au crescut. Deci inflația mai mică, doar ne arată că prețurile cresc mai lent, dar oricum cresc.

„Până în luna mai 2023 prețurile medii la produsele alimentare au crescut cu 62% față de anul 2020 !!! Cea ce în 2020 putea fi procurat cu 100 lei, în mai 2023 trebuia de plătit deja 162 lei. Nici pensiile nici salariile nu au crescut atât de mult. Aceasta înseamnă că în acest an populația Moldovei cu veniturile pe care le au pot procura mai puține produse alimentare decât în 2020. Veniturile lor reale, dar și puterea de cumpărare în 2023 este mai mică decât în 2020, sau cu alte cuvinte azi ei sunt mai săraci decât în 2020. De acea scăderea în două luni de vară din 2023 a prețurilor la produsele alimentare cu 1,4%, este o scădere prea mică, pentru a putea fi observată. După această scădere prețurile la produsele alimentare continuă a fi mai mari decât în 2020 cu 59,4%, prea mult pentru a vorbi de o percepție din partea populației că prețurile scad”, a explicat economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indicator #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.