De ce tot mai multe companii aeriene suspendă zborurile în SUA din cauza 5G? Cum afectează echipamentele

În ultima perioadă observăm că tot mai multe companii aeriene suspendă zborurile în SUA din cauza frecvențelor 5G. Într-o postare pe Telegram, canalul runway09.aviation explică cauzele acestor suspendări.

Totul a început după ce The Boeing Company au emis o directivă în care recomandă operatorilor modelelor 777 și 747-8 să nu efectueze zboruri pe aeroporturile SUA unde au fost instalate emițătoare 5G. Acestea din cauza că frecvența 5G ar putea cauza interferențe cu echipamentele de bord.

După această recomandare, operatori ca All Nippon Airways, Etihad Airways, Air India și British Airways au încetat zborurile cu aceste tipuri de aeronave spre SUA, fapt care a creat mai multe întârzieri în orarele de zbor.

Dar ce este cu această tehnologie 5G și de ce ar putea afecta echipamentele de la bordul unei aeronave?

După 2G, 3G și 4G, 5G este generația a 5-a de rețele mobile ce permite schimbul de date la o viteză și capacitate foarte mare între mașini, device-uri și dispozitive inteligente. Noi nu o să intrăm mult în detalii tehnice despre 5G fiindcă nu asta ne interesează acum.

Deci, toată problema asta a pornit din SUA și se învârte în jurul benzii ”C” din spectrul de frecvențe 5G, și anume frecvențele de la 3.3 până la 4.2GHz la care râvnesc operatorii americani de telefonie mobilă AT&T și Verizon.

Și aici apare cea mai mare problemă – interferența antenelor 5G cu un dispozitiv de la bordul aeronavei numit – Radioaltimetru, care funcționează în diapazonul 4.2GHz – 4.4GHz.

Radioaltimetrul este un dispozitiv electronic de la bordul aeronavei capabil de măsurare cu înaltă precizie a înălțimii aeronavei față de suprafață. Informațiile de la radioaltimetru sunt folosite de nenumărate sisteme de la bord, inclusiv sistemul de autopilot sau cel de control al puterii motoarelor. Indicațiile radioaltimetrului sunt esențiale în timpul apropierii pe timp de ceață în regim de autopilot.

Deși e echipat cu filtre, acesta este foarte sensibil la interferențe, erorile în indicațiile radioaltimetrului ar putea duce la catastrofe aviatice.
Un exemplu ar fi catastrofa din 2009 a zborului Turkish 1951 din Amsterdam, unde un radioaltimetru defect a continuat să reducă puterea motoarelor până când aeronava s-a prăbușit într-un final.

Ok, de ce atunci zborurile din Europa nu sunt afectate, deși tehnologia 5G a fost implementată în 24 de țări din Uniunea Europeană?
De ce EASA – European Union Aviation Safety Agency nu impune restricții?

Iarăși e vorba de detalii și parametri tehnici, în general însă, în Uniunea Europeană, pentru 5G se folosesc frecvențele 3.3-3.8 GHz, mult sub pragul de interferențe cu radioaltimetrele aeronavelor.

În Franța de exemplu, standardele de amplasare a antenelor lângă aeroporturi sunt mai drastice. Astfel este creată o zonă buffer ce asigură o protecție pentru ultimele 96 secunde de zbor până la aterizarea aeronavelor, în SUA de exemplu, standardele protejează ultimele 20 de secunde de zbor.

De asemenea puterea emițătoarelor în Franța e de 2,5 mai mică, iar antenele au o ușoară înclinare ce îndreaptă undele spre sol, spre deosebire de SUA, unde antenele emit în plan orizontal.

Ce se face pentru a ieși din acest impas electronic?

Federal Aviation Administration a solicitat înghețarea pe timp 2 săptămâni a lucrărilor de instalare a antenelor 5G în preajma aeroporturilor pentru a regula problema.

Între timp s-au analizat riscurile și s-au permis zborurile pentru unele aeronave de model Boeing 717, 737, 747, 757, 767, 777, McDonnell Douglas-10/11 și Airbus modelele A300, A310, A319, A320, A330, A340, A350 și A380.

Boeing-urile 787 Dreamliner însă nu au o soartă așa de fericită ca restul aeronavelor. Acestea au primit ban permanent de aterizare în aeroporturile unde vor fi antene 5G. Asta deoarece frecvența 5G creează interferențe în lucrul radioaltimetrelor acestora. Iar aceasta creează un risc ridicat de cedare a reversurilor motoarelor, fapt ce ar putea duce la deraparea de pe pista de aterizare.

Nu se știe încă cine va achita pierderile cauzate de schimbările radioaltimetrelor de pe 787 dat fiind că operatorii de telefonie mobilă deja au investit peste 82 de miliarde de dolari în dezvoltarea rețelelor 5G.

Cine va face compromisul? Operatorii aerieni sau cei de telefonie mobilă?

Regularea acestui conflict ține de Federal Aviation Administration și Federal Communications Commission.

Un lucru este însă cert însă: în scurt timp 5G va fi prezentă global, inclusiv pe multe aeroporturi, iar avioanele vor zbura la fel de sigur, poate chiar și mai sigur.

#companii aeriene #zboruri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.