De ce tot mai multe companii aeriene suspendă zborurile în SUA din cauza 5G? Cum afectează echipamentele

În ultima perioadă observăm că tot mai multe companii aeriene suspendă zborurile în SUA din cauza frecvențelor 5G. Într-o postare pe Telegram, canalul runway09.aviation explică cauzele acestor suspendări.

Totul a început după ce The Boeing Company au emis o directivă în care recomandă operatorilor modelelor 777 și 747-8 să nu efectueze zboruri pe aeroporturile SUA unde au fost instalate emițătoare 5G. Acestea din cauza că frecvența 5G ar putea cauza interferențe cu echipamentele de bord.

După această recomandare, operatori ca All Nippon Airways, Etihad Airways, Air India și British Airways au încetat zborurile cu aceste tipuri de aeronave spre SUA, fapt care a creat mai multe întârzieri în orarele de zbor.

Dar ce este cu această tehnologie 5G și de ce ar putea afecta echipamentele de la bordul unei aeronave?

După 2G, 3G și 4G, 5G este generația a 5-a de rețele mobile ce permite schimbul de date la o viteză și capacitate foarte mare între mașini, device-uri și dispozitive inteligente. Noi nu o să intrăm mult în detalii tehnice despre 5G fiindcă nu asta ne interesează acum.

Deci, toată problema asta a pornit din SUA și se învârte în jurul benzii ”C” din spectrul de frecvențe 5G, și anume frecvențele de la 3.3 până la 4.2GHz la care râvnesc operatorii americani de telefonie mobilă AT&T și Verizon.

Și aici apare cea mai mare problemă – interferența antenelor 5G cu un dispozitiv de la bordul aeronavei numit – Radioaltimetru, care funcționează în diapazonul 4.2GHz – 4.4GHz.

Radioaltimetrul este un dispozitiv electronic de la bordul aeronavei capabil de măsurare cu înaltă precizie a înălțimii aeronavei față de suprafață. Informațiile de la radioaltimetru sunt folosite de nenumărate sisteme de la bord, inclusiv sistemul de autopilot sau cel de control al puterii motoarelor. Indicațiile radioaltimetrului sunt esențiale în timpul apropierii pe timp de ceață în regim de autopilot.

Deși e echipat cu filtre, acesta este foarte sensibil la interferențe, erorile în indicațiile radioaltimetrului ar putea duce la catastrofe aviatice.
Un exemplu ar fi catastrofa din 2009 a zborului Turkish 1951 din Amsterdam, unde un radioaltimetru defect a continuat să reducă puterea motoarelor până când aeronava s-a prăbușit într-un final.

Ok, de ce atunci zborurile din Europa nu sunt afectate, deși tehnologia 5G a fost implementată în 24 de țări din Uniunea Europeană?
De ce EASA – European Union Aviation Safety Agency nu impune restricții?

Iarăși e vorba de detalii și parametri tehnici, în general însă, în Uniunea Europeană, pentru 5G se folosesc frecvențele 3.3-3.8 GHz, mult sub pragul de interferențe cu radioaltimetrele aeronavelor.

În Franța de exemplu, standardele de amplasare a antenelor lângă aeroporturi sunt mai drastice. Astfel este creată o zonă buffer ce asigură o protecție pentru ultimele 96 secunde de zbor până la aterizarea aeronavelor, în SUA de exemplu, standardele protejează ultimele 20 de secunde de zbor.

De asemenea puterea emițătoarelor în Franța e de 2,5 mai mică, iar antenele au o ușoară înclinare ce îndreaptă undele spre sol, spre deosebire de SUA, unde antenele emit în plan orizontal.

Ce se face pentru a ieși din acest impas electronic?

Federal Aviation Administration a solicitat înghețarea pe timp 2 săptămâni a lucrărilor de instalare a antenelor 5G în preajma aeroporturilor pentru a regula problema.

Între timp s-au analizat riscurile și s-au permis zborurile pentru unele aeronave de model Boeing 717, 737, 747, 757, 767, 777, McDonnell Douglas-10/11 și Airbus modelele A300, A310, A319, A320, A330, A340, A350 și A380.

Boeing-urile 787 Dreamliner însă nu au o soartă așa de fericită ca restul aeronavelor. Acestea au primit ban permanent de aterizare în aeroporturile unde vor fi antene 5G. Asta deoarece frecvența 5G creează interferențe în lucrul radioaltimetrelor acestora. Iar aceasta creează un risc ridicat de cedare a reversurilor motoarelor, fapt ce ar putea duce la deraparea de pe pista de aterizare.

Nu se știe încă cine va achita pierderile cauzate de schimbările radioaltimetrelor de pe 787 dat fiind că operatorii de telefonie mobilă deja au investit peste 82 de miliarde de dolari în dezvoltarea rețelelor 5G.

Cine va face compromisul? Operatorii aerieni sau cei de telefonie mobilă?

Regularea acestui conflict ține de Federal Aviation Administration și Federal Communications Commission.

Un lucru este însă cert însă: în scurt timp 5G va fi prezentă global, inclusiv pe multe aeroporturi, iar avioanele vor zbura la fel de sigur, poate chiar și mai sigur.

#companii aeriene #zboruri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie