De ce vrea Putin Ucraina: controlul asupra grânarului Europei, Mării Negre, porturilor strategice şi gaze

04 Mart. 2022, 11:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Mart. 2022, 11:11 // Actual //  bani.md

Mulţi zic că invadarea Ucrainei nu are sens economic pentru Rusia, că va duce doar la colaps. Sensul poate că nu este evident pe termen scurt. Istoria şi o radiografie a economiei ucrainene arată însă că planurile lui Putin par să aibă logică, se arată într-o analiză a Ziarului Financiar.

Dacă invazia avansează, iar războiul degenerează într-o ruptură economică totală între Occident şi Rusia, ceea ce ar însemna că statele europene nu vor mai importa petrol şi gaze ruseşti, de care acum sunt dependente, Moscova s-ar alege cu unele dintre cele mai fertile terenuri din lume. Ar avea astfel un levier de control pe una dintre cele mai importante pieţe din lume, cea a cerealelor, mai ales a grâului. Rusia este şi ea un mare producător de cereale şi grâu. Iar de grâul ucrainean ieftin depind state vulnerabile economic şi politic cum sunt cele din nordul Africii. Însă aşa cum arată acum harta invaziei ruse, agricultura ucraineană este doar unul dintre trofee.

În 2014, cele două regiuni separatiste proruse din estul Ucrainei au încercat să creeze ceea ce ele au numit Confederaţia Noua Rusie. Istoric, Noua Rusie este un teritoriu care se întindea în nordul Mării Negre şi includea sudul Ucrainei şi uneori părţi din Basarabia. Ori, sudul Ucrainei dă cea mai mare parte din recolta de grâu a ţării.

Din grâu se face pâinea, care este alimentul de bază, social, în cele mai multe dintre ţările sărace din Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. Grâul este doar un exemplu, pentru că în sudul Ucrainei se produc multe alte plante alimentare şi furajere.

Ucraina a fost forţată să devină un important producător agricol mondial după 2014, când Rusia a orchestrat separarea Donbasului de restul ţării. Aceasta pentru că acele două judeţe care alcătuiesc Donbasul erau puternic industrializate. Aceste două judeţe sunt acum sub controlul ruşilor. De asemenea, atacurile armatei ruse se concentrează şi asupra Kievului, capitala, centrul puterii şi al investiţiilor, motor de creştere economică şi cel mai mare hub de business şi de dezvoltare. Kievul este de departe şi cel mai populat oraş ucrainean.

Harta direcţiilor de invazie rusă în Ucraina arată şi ceea ce pare o încercare de încercuire a Odesei, unul din centrele urbane ucrainene importante de la Marea Neagră şi port de importanţă economică şi strategică. De acolo ar urma joncţiunea Rusiei cu Transnistria. Crimeea este din 2014 sub controlul Rusiei. Simetric faţă de Odesa, în dreapta de Crimeea se află oraşul-port Mariupol, asediat de armata rusă.

Înainte de război, prin Odesa şi Mariupol pleca din Ucraina o mare parte din exporturile de cereale. În partea de est a Crimeei, armata rusă controlează aproape în totalitate regiunea litorală până în Rusia. Astfel, Rusia pare că insistă pe a tăia cu totul accesul Ucrainei la Marea Neagră. Dacă acest plan ar avea succes, o bună parte din Marea Neagră va ajunge la ruşi, ceea ce înseamnă controlul traficului naval şi al resurselor marine de gaze naturale. Una din justificările anexării Crimeei a fost şi aceea că Rusia vrea să împiedice Ucraina să devină un jucător cheie pe piaţa gazelor naturale cu ajutorul resurselor din Marea Neagră.

Dar cel mai apetisant trofeu economic pentru Rusia pare agricultura ucraineană. Pentru agricultură este nevoie de apă, iar armata rusă a ajuns până la uriaşul fluviu Nipru. De secole, Ucraina a fost cunoscută ca „grânarul Europei“, după cum scrie Atlantic Council. Acest renume este întemeiat deoarece Ucraina are un sfert din terenurile superfertile ale lumii, cernoziomul, sau pământul negru. Însă Ucraina nu şi-a atins niciodată până acum potenţialul agricol total.

Iar potenţialul este imens. Ţara are circa 42 de milioane e hectare de teren arabil, din care doar puţin peste 30 erau cultivate pe baze anuale, ceea ce ar însemna un teritoriu mai mare decât Italia. Până la invazie, lucrurile progresau. Spre exemplu, din 2000 până în 2009, an din marea criză, valoarea adăugată de agricultură la PIB a crescut de la 46% la 62%. În 2017, aproape jumătate din exporturile ucrainene erau reprezentate de produse date de agricultură. Metalurgia oferea doar 20% din exporturi. Agricultura organizată, cooperative şi companii circa 45.000 de entităţi – asigură 55% din producţie. De asemenea, peste 70% din producţia agricolă este reprezentată de cereale. Grâul este dominant, iar grâul este cultivat mai ales în sudul Ucrainei. La producţia şi exporturile de cereale, Ucraina este printre campionii lumii. Cât despre Kiev, capitala, aflată sub asaltul trupelor ruse, aceasta reprezintă 20% din PIB-ul ţării. Fabricile şi serviciile nu pot fi mutate de acolo aşa uşor.

Realitatea Live

20 Feb. 2026, 17:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Feb. 2026, 17:49 // Actual //  Grîu Tatiana

Compania de asigurări Transelit riscă o amendă de 20 000 de lei dacă nu va executa, în termen de 60 de zile, o hotărâre a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) privind protecția consumatorilor, emisă ca urmare a unui control tematic desfășurat la aceasta.

Potrivit deciziei adoptate de CNPF, este vorba despre utilizarea unor practici comerciale agresive, includerea în contracte a unor clauze contrare legislației, refuzuri nejustificate sau tergiversări în achitarea despăgubirilor de asigurare, precum și nerespectarea termenelor legale de plată.

Autoritatea de supraveghere precizează că aceste acțiuni contravin prevederilor legale. În consecință, asigurătorul a fost somat să înlăture neregulile constatate și să se conformeze cerințelor impuse prin hotărâre.

CNPF a avertizat că, în cazul neexecutării obligațiilor stabilite, va aplica o amendă de constrângere în mărime de 400 de unități convenționale, echivalentul a 20 000 de lei.

În prima jumătate a anului 2025, activele totale ale Transelit au scăzut la 173,27 milioane de lei, față de 176,07 milioane în perioada similară din 2024. Numerarul s-a redus la 6,03 milioane de lei, iar activele de reasigurare au coborât la 55,92 milioane de lei. În același timp, datoriile au crescut ușor, până la 101,22 milioane de lei. Compania a înregistrat o pierdere netă de 4,76 milioane de lei în primele șase luni din 2025, comparativ cu un profit de 11,65 milioane de lei anul trecut. Deși veniturile din prime nete au crescut la 28,98 milioane de lei, majorarea cheltuielilor cu despăgubirile, care au ajuns la 26,4 milioane de lei, precum și a costurilor administrative, a dus la un rezultat operațional negativ de 4,71 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!