De la 50 de hectare la „păduchi” și la broasca cu păr: cum a răspuns Vasile Grădinaru în plen

02 Oct. 2026, 14:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Oct. 2026, 14:59 // Actual //  Ursu Victor

Deputatul Vasile Grădinaru a prezentat în Parlament proiectul de lege care prevede transmiterea dreptului de superficie asupra unei suprafețe de 50 de hectare din vecinătatea municipiului Chișinău, iar discuțiile din plen au vizat inclusiv valoarea terenurilor și destinația acestora. Pe respectivul teren urmează să fie creat Moldova HItech Park

În timpul dezbaterilor, deputatul Sergiu Stefanco a cerut explicații privind valoarea celor 50 de hectare, statutul lor actual și entitatea care le-a gestionat până în prezent.

„Noi urmează să transmitem 50 de hectare. Cât valorează ele și care sunt? Cine a fost entitatea? Ce a fost pe cele 50 de hectare?”, a întrebat parlamentarul, argumentând că societatea trebuie să cunoască ce terenuri sunt transmise și care este valoarea acestora.

În intervenția sa, deputatul a făcut și o comparație cu situația fermierilor și a afirmat că există cazuri în care costul arendei pentru un hectar de teren poate ajunge să fie mai mare decât veniturile obținute din producția agricolă de pe suprafața respectivă.

Vasile Grădinaru a respins însă modul în care a fost formulată întrebarea și a cerut ca dezbaterea să rămână concentrată asupra obiectului proiectului de lege.

„Știți, eu îmi aduc aminte, când noi eram studenți, era teoria păduchilor. Broasca n-are păr. Dacă ar avea păr, ar avea păduchi. Dacă ar avea păduchi, el s-ar ocupa cu agricultura. Fix așa și dumneavoastră. Haideți să discutăm la subiect, nu despre păduchi”, a declarat Grădinaru.

06 Oct. 2026, 15:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Oct. 2026, 15:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a verifica dacă despăgubirile de 42,2 milioane de euro, plus dobânzi și alte cheltuieli, acordate prin arbitraj unor investitori în energia regenerabilă respectă regulile UE privind ajutoarele de stat. România a fost obligată să achite suma după modificarea schemei de sprijin pentru producătorii de energie verde.

Cazul vizează zece companii care au investit în cinci centrale solare fotovoltaice din România. Acestea beneficiau de sprijin prin certificate verzi, în cadrul unei scheme aprobate de Comisia Europeană în iulie 2011.

Autoritățile române au modificat ulterior mecanismul, inclusiv în 2013 și 2014. Schimbările au fost aprobate de Comisie în mai 2015 și decembrie 2016. Investitorii au contestat însă măsurile prin arbitraj și au cerut despăgubiri pentru sprijinul pe care susțin că l-ar fi primit dacă schema ar fi rămas neschimbată.

La 20 februarie 2024, tribunalul arbitral a constatat că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei și a obligat statul să despăgubească investitorii. România a notificat hotărârea Comisiei Europene și a informat instituția că a efectuat o plată într-un cont deschis pe numele beneficiarilor.

În evaluarea preliminară, Comisia consideră că despăgubirile acordate prin hotărârea arbitrală și plata acestora ar putea constitui un ajutor de stat incompatibil cu piața internă. Investigația va stabili dacă măsura respectă legislația europeană.

Un alt aspect examinat este legalitatea arbitrajului dintre investitori și un stat membru în interiorul UE. Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, clauza de arbitraj din Tratatul privind Carta Energiei nu poate fi aplicată litigiilor intra-UE. Comisia va verifica dacă hotărârea și executarea acesteia încalcă regulile privind competența instanțelor europene.

Deschiderea investigației nu reprezintă o decizie finală. România și părțile interesate vor putea prezenta observații înainte ca Executivul european să stabilească dacă despăgubirile sunt compatibile cu normele UE.

Cele zece companii implicate sunt LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma, Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 B.V. și SC LJG Green Source Energy BETA SRL.

Comisia precizează că interdicția arbitrajului intra-UE nu îi lasă pe investitori fără protecție juridică. Aceștia pot contesta măsurile naționale și pot solicita compensații în instanțele naționale, iar deciziile Comisiei privind ajutoarele de stat pot fi atacate la Tribunalul Uniunii Europene.