De la începutul războiului producția de petrol a Rusiei a scăzut considerabil. Au scăzut și exporturile

Rusia pompează mai puțin petrol decât înainte de a invada Ucraina, potrivit imaginilor din satelit care măsoară arderea gazelor din câmpurile petroliere rusești, relatează Business Insider.

Potrivit datelor oferite de compania de analiză OilX, între 1 și 19 aprilie, producția de petrol din Rusia a scăzut în medie la 10,1 milioane de barili pe zi, mai puțin decât cele 11 milioane din martie și cele 11,1 milioane din februarie. Scăderea dintre februarie și aprilie reprezintă 9%.

OilX folosește imagini de la sateliții NASA pentru a urmări cantitatea de lumină emisă de platformele petroliere în timp ce acestea ard excesul de gaz natural. Emisiile mai scăzute indică faptul că se pompează mai puțin petrol.

Producţia de petrol din Rusia a fost în perioada 1-19 aprilie cea mai scăzută din septembrie 2020, potrivit OilX. Dacă scăderea continuă în ritmul actual, producţia medie pentru luna aprilie va fi de aproximativ 10 milioane de barili pe zi, potrivit OilX.

Exporturile ruseşti de petrol au scăzut cu 25% în ultima perioadă, veniturile din transporturile de ţiţei scăzând, la rândul lor, de la 240 de milioane de dolari, la 181 de milioane de dolari, potrivit Bloomberg.

Anul trecut, Rusia a furnizat aproximativ o treime din gazele naturale ale UE şi Marii Britanii, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Comisia Europeană a propus reducerea cererii UE de gaz rusesc cu două treimi până la sfârşitul anului 2022.

Wall Street Journal a relatat săptămâna trecută că Rusia exportă din ce în ce mai mult petrol cu eticheta „destinaţie necunoscută”, ascunzând originea petrolului pentru cumpărătorii care doresc să continue să facă afaceri cu Moscova.

#petrol #productie #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.