De la începutul războiului producția de petrol a Rusiei a scăzut considerabil. Au scăzut și exporturile

Rusia pompează mai puțin petrol decât înainte de a invada Ucraina, potrivit imaginilor din satelit care măsoară arderea gazelor din câmpurile petroliere rusești, relatează Business Insider.

Potrivit datelor oferite de compania de analiză OilX, între 1 și 19 aprilie, producția de petrol din Rusia a scăzut în medie la 10,1 milioane de barili pe zi, mai puțin decât cele 11 milioane din martie și cele 11,1 milioane din februarie. Scăderea dintre februarie și aprilie reprezintă 9%.

OilX folosește imagini de la sateliții NASA pentru a urmări cantitatea de lumină emisă de platformele petroliere în timp ce acestea ard excesul de gaz natural. Emisiile mai scăzute indică faptul că se pompează mai puțin petrol.

Producţia de petrol din Rusia a fost în perioada 1-19 aprilie cea mai scăzută din septembrie 2020, potrivit OilX. Dacă scăderea continuă în ritmul actual, producţia medie pentru luna aprilie va fi de aproximativ 10 milioane de barili pe zi, potrivit OilX.

Exporturile ruseşti de petrol au scăzut cu 25% în ultima perioadă, veniturile din transporturile de ţiţei scăzând, la rândul lor, de la 240 de milioane de dolari, la 181 de milioane de dolari, potrivit Bloomberg.

Anul trecut, Rusia a furnizat aproximativ o treime din gazele naturale ale UE şi Marii Britanii, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Comisia Europeană a propus reducerea cererii UE de gaz rusesc cu două treimi până la sfârşitul anului 2022.

Wall Street Journal a relatat săptămâna trecută că Rusia exportă din ce în ce mai mult petrol cu eticheta „destinaţie necunoscută”, ascunzând originea petrolului pentru cumpărătorii care doresc să continue să facă afaceri cu Moscova.

#petrol #productie #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.