De la Ormuz la ogor! Cum ajunge conflictul din Golf direct în rezervorul tractorului din Moldova

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a generat un șoc clasic de risc pe piețele energetice globale, susține economistul Iurie Rija. Potrivit analizei sale, piețele reacționează simultan pe două planuri: prin majorarea „primei de risc” pe burse și prin blocaje logistice reale în zona Strâmtoarea Ormuz, a comentat pentru BANI.MD economistul Iurie Rija.

Aproximativ 20% din petrolul mondial și volume importante de gaz natural lichefiat tranzitează această arteră maritimă. Orice perturbare mută piața din echilibru teoretic în regim de stres operațional.

„Pe fondul tensiunilor, cotația Brent a urcat rapid în zona 80–82 dolari pe baril, cu variații zilnice de peste 10–12%. O creștere de la 72 la 82 dolari înseamnă un plus de circa 14%. În paralel, gazul european la hub-ul Title Transfer Facility (TTF) a crescut cu peste 40%, iar prețurile GNL în Asia au avansat cu aproape 39%, a punctat Rija.

În plus, tarifele de navlosire pentru petroliere s-au dublat, iar asigurările de risc de război au fost retrase în anumite rute, ceea ce adaugă costuri suplimentare pentru fiecare tonă transportată.

Pentru Republica Moldova, impactul nu este direct din Orientul Mijlociu, ci prin piața europeană. Motorina importată este corelată cu cotațiile Platts pentru regiunea mediteraneană și cu referința Brent.

Formula economică simplificată a prețului de import este: preț internațional al produsului + cost logistic + taxe + marjă comercială.

„Datele din 3 martie 2026 indică o cotație de 12.628 lei pe tonă pentru referința utilizată la calcul, cu o creștere zilnică de 329 lei pe tonă, echivalentul a aproape 2,7%. Într-o săptămână, avansul cumulativ depășește 750 lei pe tonă, adică peste 6%”, a mai spus Rija.

La pompă, prețul a urcat de la 10,04 lei la 10,67 lei pe litru. Diferența de 0,63 lei reprezintă circa 6,2%, ceea ce indică o transmitere aproape proporțională între piața angro și prețul final.

Potrivit economistului, dacă Brent se stabilizează în intervalul 80–90 dolari pe baril, impactul suplimentar asupra motorinei ar putea însemna încă 3–5% creștere, în funcție de cursul valutar și costurile logistice.

Dacă însă petrolul depășește 100 dolari pe baril, scenariul se schimbă radical. O creștere de la 80 la 100 dolari înseamnă +25%. Chiar dacă transmisia în produsul finit este de 60–70% din șoc, majorarea la nivel angro ar putea ajunge la 15–18%. Aplicat la un preț de 10,7 lei pe litru, acest lucru ar putea împinge motorina spre 12–12,5 lei pe litru, în lipsa unor ajustări fiscale sau valutare.

„Pentru agricultură, efectul este imediat. La grâu, consumul mediu este estimat la 80–100 litri de motorină pe hectar pentru întreg ciclul de producție. O scumpire de 1 leu pe litru înseamnă 80–100 lei suplimentari pe hectar. La o exploatație de 1.000 hectare, impactul ajunge la 80.000–100.000 lei”, susține Rija.

În aceste condiții, marja netă devine extrem de sensibilă la volatilitatea energetică.

Economistul recomandă fermierilor: securizarea stocurilor înainte de vârful sezonier, analiza de sensibilitate în buget pentru scenarii de +5%, +10% sau +20% la motorină, optimizarea logisticii lucrărilor pentru reducerea consumului per hectar și – monitorizarea mecanismelor de compensare a accizei și aprovizionarea anticipată.

Concluzia este că nu ne aflăm încă într-o criză structurală de aprovizionare. Potrivit Agenția Internațională pentru Energie, piața globală rămâne bine aprovizionată, iar producția suplimentară din SUA, Guyana și OPEC+ poate tempera o parte din șoc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ferieri #ormuz #preturi #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan respinge ideea că agenții imobiliari ar fi responsabili pentru scumpirea apartamentelor din Chișinău. Șeful Guvernului susține că intermediarii nu dispun de resursele necesare pentru a cumpăra zeci de locuințe și a limita artificial oferta, însă admite că trebuie verificat comportamentul companiilor de construcții.

„Un agent imobiliar este un intermediar. El vede un vânzător, vede un cumpărător și primește un comision. Ideea că agenții imobiliari cumpără zeci de apartamente, fiecare costând sute de mii de dolari, și plasează milioane de lei doar pentru a limita oferta este un mit”, a declarat Tofan în cadrul Forumului Diasporei, unde premierul a fost întrebat despre explozia prețurilor pe piața imobiliară din Capitală.

Premierul a afirmat că o asemenea strategie nu ar fi viabilă din punct de vedere economic. În schimb, acesta a admis că unele companii de construcții ar putea amâna scoaterea apartamentelor la vânzare dacă prețurile de pe piață nu corespund așteptărilor lor.

„Poate să fie vorba despre companiile de construcții care rețin oferta pentru că li se pare că prețul nu este suficient de mare. Dar, cu siguranță, problema nu este în agenții imobiliari”, a punctat șeful Executivului.

Tofan a precizat că autoritățile trebuie să intervină dacă sunt identificate abuzuri sau posibile înțelegeri de cartel. Totuși, premierul a avertizat că nu trebuie trase concluzii înainte de realizarea unei analize bazate pe date.

„Acolo unde sunt abuzuri, trebuie să intervenim. Dacă avem indicii de cartel, trebuie să intervenim. Dar ezit să sar la concluzii până când avem diagnoza bine pusă la punct”, a spus Tofan.

Premierul s-a arătat rezervat și față de eventuala taxare suplimentară a apartamentelor care nu sunt date în chirie. Potrivit acestuia, o asemenea măsură i-ar putea afecta inclusiv pe moldovenii din diasporă care și-au cumpărat cu greu o locuință, dar nu dispun încă de bani pentru reparație.

Tofan a susținut că amenajarea completă a unui apartament în Chișinău poate ajunge la aproximativ 1.000 de euro pentru un metru pătrat, dacă sunt incluse mobilierul, instalațiile electrice și lucrările sanitare.

„Unii au cumpărat un apartament cu banii adunați cu greu în Italia sau Portugalia, dar încă nu au bani pentru reparație. Iar noi vrem deja să-i taxăm pentru că nu îl dau în chirie. Trebuie să fim foarte atenți să nu speriem diaspora și oamenii care și-au strâns cu greu bani pentru o locuință”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a promis că eventualele intervenții pe piața imobiliară vor fi analizate în baza cifrelor, dar a avertizat că măsurile luate în grabă ar putea produce efecte mai grave decât problema pe care încearcă să o rezolve.

Pentru a ilustra riscurile intervențiilor economice, Tofan a invocat situația industriei uleiului. Potrivit premierului, Republica Moldova a trecut de la statutul de exportator important la cel de importator de ulei de floarea-soarelui, după ce măsurile aplicate pentru protejarea unei părți a pieței ar fi afectat industria de procesare.

„Dacă încerci uneori să repari ceva, poți face mult mai mult rău. În economie, lucrurile sunt foarte interconectate”, a conchis Vasile Tofan.

Locuințele din Republica Moldova continuă să se scumpească, deși creditarea ipotecară a încetinit. Potrivit celui mai recent Raport de evaluare a stabilității financiare al Băncii Naționale a Moldovei, prețurile de ofertă ale imobilelor rezidențiale au crescut în primul trimestru din 2026 cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 2,8% comparativ cu trimestrul precedent.

Indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale, calculat de BNM în baza prețurilor de ofertă, a ajuns la 233%, confirmând menținerea tendinței ascendente pe piață.

Scumpirile au continuat în pofida reducerii cererii finanțate de bănci. Volumul creditelor ipotecare noi a coborât la 2,4 miliarde de lei, cu 15,8% mai puțin decât în primul trimestru din 2025 și cu 12,8% sub nivelul din ultimele trei luni ale anului trecut.

Datele sugerează că avansul prețurilor nu mai poate fi explicat exclusiv prin creditarea ipotecară. Evoluția poate fi influențată și de oferta limitată, achizițiile realizate din economii proprii, inclusiv de către diasporă, costurile de construcție și comportamentul dezvoltatorilor. BNM nu atribuie însă creșterea unui singur factor.

#imobil #preturi #Chisinau