De la record la declin: Moldova pierde teren în tranzitul de produse agricole ucrainene

19 Feb. 2025, 16:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Feb. 2025, 16:22 // Actual //  Ursu Victor

Exporturile ucrainene de cereale, oleaginoase și produse derivate prin țările vecine au înregistrat o scădere semnificativă în a doua jumătate a anului 2024, conform datelor furnizate de Asociația Clubul Agrar Ucrainean (UCAB). Volumul mediu lunar al exporturilor a scăzut de 3,7 ori comparativ cu vârful din august 2023, atingând doar 1 milion de tone.

În cazul Republicii Moldova, scăderea este una abruptă. În decembrie 2024, volumul tranzitat prin Moldova s-a redus de 8,9 ori, ajungând la doar 10.000 de tone, comparativ cu 89.000 de tone în perioada de vârf din august 2023.

În august 2023, când „coridorul cerealier” din Marea Neagră fusese deja suspendat, iar ruta maritimă proprie a Ucrainei nu era încă operațională, exporturile prin țările vecine atinseseră un record de 3,7 milioane de tone. La acea vreme, structura exporturilor prin aceste rute arăta astfel:

  • România: 73% din total (datorită portului Constanța);
  • Polonia: 14%;
  • Ungaria: 9%;
  • Republica Moldova: 2%;
  • Slovacia: 2%.

Deschiderea în octombrie 2023 a unei rute maritime proprii din porturile ucrainene din zona Odesa a redus dependența Ucrainei de rutele terestre prin țările vecine. Acest fapt a permis exportul stocurilor mari de produse agricole acumulate înainte de începutul anului de comercializare 2024/2025.

Începând cu invazia Rusiei, blocarea rutelor maritime a determinat Ucraina să folosească exclusiv țările vecine pentru a exporta cereale și alte produse agricole. Porturile dunărene și coridorul terestru prin Moldova au jucat un rol esențial în primele luni de război, însă scăderea volumului exportat reflectă atât eforturile Ucrainei de a relua exporturile maritime, cât și dificultățile logistice și comerciale din țările tranzitate.

Scăderea drastică a volumelor de export prin Moldova, în special, ridică semne de întrebare cu privire la eficiența infrastructurii existente și la capacitatea țării de a susține tranzitul internațional în perioade de criză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!