Prejudicii de milioane în gestiunea drepturilor de autor. Roșca și Belei, vizați de anchete

Asociația Obștească Structura Comună de Colectare, Licențiere și Autorizare a Drepturilor (AO SC CLAD) acuză fosta conducere a organizației, pe Roșca Valeriu și pe Olga Belei, că ar fi generat prejudicii de milioane de lei titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe.

Potrivit AO SC CLAD, aceste prejudicii au fost confirmate prin Actul de Control special al AGEPI nr. 6/988 din 30 iunie 2025, document prezentat inclusiv în cadrul ședinței Comisiei parlamentare Economie, Buget și Finanțe din 16 decembrie 2025. Atunci, directorul Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Eugen Rusu, a informat parlamentarii despre existența unor prejudicii semnificative aduse autorilor, artiștilor interpreți și producătorilor de fonograme.

Asociația salută reacția și implicarea deputatului Nicolae Margarint, care a adus subiectul în atenția Parlamentului, care a subliniat gravitatea situației din domeniul gestiunii colective a drepturilor de autor. AO SC CLAD afirmă că încă din iulie 2025 a semnalat public aceste abuzuri, inclusiv prin investigații jurnalistice, în care se arăta că, în perioada fostei conduceri, ar fi fost „tocite” peste două milioane de lei din fondurile destinate titularilor de drepturi.

https://bani.md/scandal-rosca-si-belei-au-lasat-autorii-fara-bani-au-tocat-peste-2-milioane-de-lei-din-fondurile-de-drepturi/ ;

https://realitatea.md/scandal-rosca-si-belei-au-lasat-autorii-fara-bani-au-tocat-peste-2-milioane-de-lei-din-fondurile-de-drepturi/

Conform constatărilor AGEPI, fosta conducere ar fi semnat și gestionat ilegal contracte de licență, ar fi diminuat artificial tarifele, ar fi acordat scutiri nejustificate și reduceri arbitrare, precum și ar fi manipulat documente contractuale și evidențe contabile. Toate aceste acțiuni ar fi dus la prejudicierea titularilor de drepturi cu sume de ordinul milioanelor de lei.

https://clad.md/webp/1-act-de-control-ao-sc-clad-nr.6-din-30.06.2025-obiectii-site-compressed-(2).pdf .

AO SC CLAD precizează că noua conducere a asociației a inițiat și continuă demersurile legale pentru recuperarea integrală a prejudiciului, în conformitate cu recomandările AGEPI. În prezent, plângerile depuse de asociație se află în examinare la Centrul Național Anticorupție, care investighează faptele imputate fostei conduceri.

Asociația solicită menținerea sub control parlamentar a acestui domeniu și își declară disponibilitatea de a pune la dispoziția autorităților și a deputaților toate documentele relevante, pentru stabilirea adevărului factual și juridic și pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.

#drepturi de autor #bani #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.