Schema gazului în cifre. Cum dispar 1,6 miliarde de lei din buzunarul moldovenilor

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi lansează noi acuzații cu privire modul de formare a tarifelor la gazele naturale. El susține că diferențele dintre costul real de achiziție și prețul din facturi ar genera prejudicii de ordinul miliardelor de lei, suportate de consumatori.

Într-un video postat pe Facebook, Verbițchi afirmă că reacțiile critice la un video anterior pe această temă au venit din partea Moldovagaz și Energocom, prin intermediul lui Alexandru Slusari, care l-ar fi acuzat că ar prezenta eronat cifrele din facturi. Fostul consilier respinge acuzațiile și spune că datele invocate provin din facturi reale și de pe site-ul oficial al Energocom.

Potrivit lui Verbițchi, o factură din octombrie 2025 indica pentru serviciul de transport o pondere de 28,39%, identică cu cea publicată anterior de Energocom. În schimb, în facturile recente, structura procentuală ar fi fost modificată „pe ascuns”, prin redistribuirea sumelor între diferite componente ale tarifului.

În analiza sa, Verbițchi pornește de la prețul de 410 euro pentru 1.000 m³ de gaz, anunțat de Energocom pentru achizițiile destinate anului 2026. La un curs de 19,6 lei/euro, acesta ar însemna un cost de aproximativ 8,03 lei pentru un metru cub. Totodată, cantitatea totală contractată ar fi de 782 milioane m³, pentru care s-ar fi achitat circa 320 milioane euro.

În prezent, consumatorii plătesc un tarif final de 16,74 lei/m³. Conform structurii din facturi, 60,52% din acest preț ar reprezenta costul gazului procurat, ceea ce ar însemna 10,13 lei/m³. Diferența față de costul de achiziție – aproximativ 2,1 lei/m³ – ar genera, potrivit lui Verbițchi, un surplus anual de circa 1,65 miliarde de lei.

Un alt element criticat este „componenta de corectare”, care ar ajunge la 4,84% din tarif, echivalentul a 0,81 lei/m³. La volumul anual de gaze, aceasta ar însemna aproximativ 633 milioane de lei, sumă pe care Verbițchi o asociază cu acoperirea pierderilor istorice ale Moldovagaz, deși contractele sunt încheiate cu Energocom.

Fostul consilier mai atrage atenția asupra costurilor de transport, de 1,64% din tarif, atribuite operatorului Vestmoldtransgaz, care ar însemna circa 211 milioane de lei pe an, și asupra serviciului de distribuție, evaluat la 28,39% din preț, ceea ce ar genera aproximativ 3,7 miliarde de lei anual achitate către Moldovagaz.

În concluzie, Ruslan Verbițchi susține că, în condițiile actuale, gazul achiziționat cu aproximativ 8 lei/m³ ajunge să fie vândut consumatorilor aproape dublu, iar diferențele ar reprezenta „scheme” care transferă pierderi și costuri suplimentare în facturile cetățenilor. El cere explicații publice privind structura reală a tarifului și responsabilitatea instituțiilor implicate, inclusiv ANRE.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.