De la un mic magazin dintr-o zonă săracă la un imperiu cu sute de magazine şi venituri anuale de 29 de miliarde USD

De la un mic magazin pornit într-un cartier londonez dintr-o zonă săracă a metropolei britanice, John James Sainsbury, el însuşi cu origini modeste, a dezvoltat unul dintre cele mai importante lanţuri de supermarketuri din Anglia.

John James Sainsbury s-a născut pe 12 iunie 1844 în Londra, în familia unui decorator, John, şi a soţiei sale, Elisabeth Sarah.

Antreprenorul a început să muncească încă din adolescenţă într-o băcănie din cartierul în care copilărise, iar în 1863, odată cu moartea tatălui său, tânărul şi-a asumat rolul de protector al mamei şi al celor două surori. La vârsta de 24 de ani s-a căsătorit cu Mary Ann Staples, alături de care, în 1869, a deschis, într-una dintre cele mai sărace zone ale Londrei, o mică afacere cu produse lactate.

Cu economiile strânse din primele vânzări, cei doi au cumpărat echipamente pentru a dota magazinul, trăind însă în continuare în condiţii modeste. În 1872 au reuşit să extindă afacerea cu un nou magazin, mutându-se ulterior deasupra acestuia. La un an distanţă, compania s-a listat la Bursă, în cea mai importantă tranzacţie pe bursă la acea vreme, potrivit The Guardian.

De-a lungul vieţii, pe măsură ce businessul a înflorit, Sainsbury a preferat să stea departe de ochii publicului, concentrându-se pe a oferi preţuri competitive şi pe setarea unor standarde ridicate de calitate şi igienă, pentru a face faţă competitorilor. La moartea sa (3 ianuarie 1928), compania pe care o pornise se transformase deja într-un lanţ de retail important, cu 128 de unităţi. Frâiele businessului au fost ulterior preluate de fiul său, John Benjamin, care se implicase în afacerea familiei începând cu 1915.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea personalului, alcătuit din bărbaţi, a fost chemat pe front, venind astfel rândul femeilor să preia operaţiunile companiei, care a trecut prin schimbări majore, încasările scăzând la jumătate. În plus, multe unităţi au fost distruse, unul dintre magazine funcţionând chiar, pentru o vreme, în incinta unei biserici. După război, afacerea a fost preluată de nepotul fondatorului, care, în urma unei călătorii în Statele Unite, a schimbat modelul de business, implementând mai multe, precum autoservirea.

În prezent, businessul deţine în portofoliu cinci branduri – Argos, Habitat, TU Clothing, Nectar şi Sainsbury’s Bank, şi funcţionează cu peste 600 de supermarketuri, circa 800 de magazine de proximitate şi o echipă de 189.000 de angajaţi. Cu venituri anuale de 29 de miliarde de dolari, Sainsbury’s este al doilea cel mai mare lanţ de supermarketuri din Marea Britanie, după Tesco.

#magazin #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova s-au redus la jumătate pe parcursul acestui an, a declarat președintele Nicușor Dan, citat de News.ro. Oficialul a precizat că monitorizează evoluția traficului la frontieră și primește rapoarte periodice privind fluxurile de pasageri și mărfuri.

„Față de începutul lui 2025, suntem la 50%. Pe partea românească s-au dus mai mulți oameni – și în vamă, și în polițiile de frontieră. În același timp, în unele puncte au fost implementate controale mixte, care reduc timpul de procesare la jumătate. Mai sunt însă multe de făcut”, a spus Nicușor Dan, vineri seară, la Iași.

Probleme persistente pe segmentul de transport de marfă
Președintele a atras atenția că transporturile comerciale continuă să fie afectate de timpi mari de așteptare, ceea ce crește costurile de export pentru companiile din Republica Moldova.

„Avem o problemă cu transportul de marfă, pentru că orice interval de timp semnificativ care ține un TIR în vamă crește costul pentru marfa pe care Republica Moldova o exportă. Soluția este automatizarea verificărilor prin scanere, dar pentru asta e nevoie de o achiziție publică cu toate procedurile și năravurile aferente”, a declarat el.

Potrivit autorităților, controalele mixte și digitalizarea proceselor vamale vor continua să fie priorități în relația bilaterală România–Republica Moldova, în special în contextul creșterii volumului de transporturi comerciale și al intensificării exporturilor moldovenești către Uniunea Europeană.