Cum vrea să scape Europa de depedența de gazul rusesc: Surse alternative și noi investiții în infrastrucură

Europa încearcă din răsputeri să scape de dependența de gazul rusesc, mai ales după ce Gazprom a anunțat că sistează complet livrările prin gazoductul Nord Stream 1. Statele UE au căutat surse alternative de aprovizionare. Este însă nevoie și de infrastructură.

„În Uniunea Europeană înmagazinarea gazelor este în prezent în jur de 80%, datorită diversificării aprovizionărilor, chiar dacă situația diferă de la o țară la alta. Sistarea Nord Stream 1 nu înseamnă că nu mai vine gaz rusesc în Europa. Înseamnă că este mai puțin.

Aceasta este cu siguranță o problemă majoră pentru europeni și mai ales pentru Germania, dar există și alte rute pentru a aduce gazul în Europa“, se arată într-o analiză realizată de fostul ministru român al Economiei, Alexandru Petrescu, citat de evz.ro.

Ca să reducă dependența de gazele din Rusia, Germania a investit în infrastructură și a căutat alte surse de aprovizionare. „Din ianuarie 2023 vor intră în funcțiune primele două terminale de gaze naturale lichefiate, ca să nu mai vorbim de rezervele de gaze, care sunt pline în proporție de 85%“, se mai arată în analiză.

Proiect scos din sertar

Războiul din Ucraina și amenințările Rusiei cu privire la sistarea fluxurilor de gaze, au readus în discuție un proiect mai vechi, care prevede realizarea unei conducte de gaz de 200 de kilometri care să lege Catalonia de Sudul Franței.

„Spania, Portugalia și Germania și-au reînnoit interesul față de acest proiect, dar Franța își exprimă reticența. Ideea unei conducte de gaz între Sudul Franței și Catalonia a fost lansată în 2013 la inițiativa guvernelor spaniol și francez și cu sprijinul Comisiei Europene.

Acest nou gazoduct s-ar adăuga astfel altor două deja existente, care leagă în prezent Franța de Spania. El ar trebui să permită transportul gazului natural lichefiat care sosește cu vaporul din Nigeria, Qatar și chiar Statele Unite, prin porturile spaniole“, se mai arată în analiză.

Guvernul francez consideră însă că operaționalizarea un astfel de proiect ar dura mai mulți ani și nu poate fi o soluție pentru a rezolva criza actuală. Guvernul spanion însă susține că investiția ar putea fi realizată în nouă luni.

Franța vine cu propuneri

Potrivit sursei citate, Guvernul de la Paris susține că înființarea de terminale GNL (gaz natural lichefiat) în nordul și estul Europei ar fi o soluție mai rapidă și ar necesita o investiție mai mică. Cert este că statele europene trebuie să ajungă la consens.

„Cheia rezilienței energetice stă în convergența strategică și timpul de răspuns la efectele penuriei de gaz în Europa, pe măsură ce criza se acutizează. Consiliul de miniștri ai Energiei are o misiune pe care nu are voie sa o rateze în această toamnă, respectiv implementarea masurilor pe termen scurt și mediu“, mai scrie în analiza sa Alexandru Petrescu.

#gaz #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.