Cum vrea să scape Europa de depedența de gazul rusesc: Surse alternative și noi investiții în infrastrucură

Europa încearcă din răsputeri să scape de dependența de gazul rusesc, mai ales după ce Gazprom a anunțat că sistează complet livrările prin gazoductul Nord Stream 1. Statele UE au căutat surse alternative de aprovizionare. Este însă nevoie și de infrastructură.

„În Uniunea Europeană înmagazinarea gazelor este în prezent în jur de 80%, datorită diversificării aprovizionărilor, chiar dacă situația diferă de la o țară la alta. Sistarea Nord Stream 1 nu înseamnă că nu mai vine gaz rusesc în Europa. Înseamnă că este mai puțin.

Aceasta este cu siguranță o problemă majoră pentru europeni și mai ales pentru Germania, dar există și alte rute pentru a aduce gazul în Europa“, se arată într-o analiză realizată de fostul ministru român al Economiei, Alexandru Petrescu, citat de evz.ro.

Ca să reducă dependența de gazele din Rusia, Germania a investit în infrastructură și a căutat alte surse de aprovizionare. „Din ianuarie 2023 vor intră în funcțiune primele două terminale de gaze naturale lichefiate, ca să nu mai vorbim de rezervele de gaze, care sunt pline în proporție de 85%“, se mai arată în analiză.

Proiect scos din sertar

Războiul din Ucraina și amenințările Rusiei cu privire la sistarea fluxurilor de gaze, au readus în discuție un proiect mai vechi, care prevede realizarea unei conducte de gaz de 200 de kilometri care să lege Catalonia de Sudul Franței.

„Spania, Portugalia și Germania și-au reînnoit interesul față de acest proiect, dar Franța își exprimă reticența. Ideea unei conducte de gaz între Sudul Franței și Catalonia a fost lansată în 2013 la inițiativa guvernelor spaniol și francez și cu sprijinul Comisiei Europene.

Acest nou gazoduct s-ar adăuga astfel altor două deja existente, care leagă în prezent Franța de Spania. El ar trebui să permită transportul gazului natural lichefiat care sosește cu vaporul din Nigeria, Qatar și chiar Statele Unite, prin porturile spaniole“, se mai arată în analiză.

Guvernul francez consideră însă că operaționalizarea un astfel de proiect ar dura mai mulți ani și nu poate fi o soluție pentru a rezolva criza actuală. Guvernul spanion însă susține că investiția ar putea fi realizată în nouă luni.

Franța vine cu propuneri

Potrivit sursei citate, Guvernul de la Paris susține că înființarea de terminale GNL (gaz natural lichefiat) în nordul și estul Europei ar fi o soluție mai rapidă și ar necesita o investiție mai mică. Cert este că statele europene trebuie să ajungă la consens.

„Cheia rezilienței energetice stă în convergența strategică și timpul de răspuns la efectele penuriei de gaz în Europa, pe măsură ce criza se acutizează. Consiliul de miniștri ai Energiei are o misiune pe care nu are voie sa o rateze în această toamnă, respectiv implementarea masurilor pe termen scurt și mediu“, mai scrie în analiza sa Alexandru Petrescu.

#gaz #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.