Cum vrea să scape Europa de depedența de gazul rusesc: Surse alternative și noi investiții în infrastrucură

Europa încearcă din răsputeri să scape de dependența de gazul rusesc, mai ales după ce Gazprom a anunțat că sistează complet livrările prin gazoductul Nord Stream 1. Statele UE au căutat surse alternative de aprovizionare. Este însă nevoie și de infrastructură.

„În Uniunea Europeană înmagazinarea gazelor este în prezent în jur de 80%, datorită diversificării aprovizionărilor, chiar dacă situația diferă de la o țară la alta. Sistarea Nord Stream 1 nu înseamnă că nu mai vine gaz rusesc în Europa. Înseamnă că este mai puțin.

Aceasta este cu siguranță o problemă majoră pentru europeni și mai ales pentru Germania, dar există și alte rute pentru a aduce gazul în Europa“, se arată într-o analiză realizată de fostul ministru român al Economiei, Alexandru Petrescu, citat de evz.ro.

Ca să reducă dependența de gazele din Rusia, Germania a investit în infrastructură și a căutat alte surse de aprovizionare. „Din ianuarie 2023 vor intră în funcțiune primele două terminale de gaze naturale lichefiate, ca să nu mai vorbim de rezervele de gaze, care sunt pline în proporție de 85%“, se mai arată în analiză.

Proiect scos din sertar

Războiul din Ucraina și amenințările Rusiei cu privire la sistarea fluxurilor de gaze, au readus în discuție un proiect mai vechi, care prevede realizarea unei conducte de gaz de 200 de kilometri care să lege Catalonia de Sudul Franței.

„Spania, Portugalia și Germania și-au reînnoit interesul față de acest proiect, dar Franța își exprimă reticența. Ideea unei conducte de gaz între Sudul Franței și Catalonia a fost lansată în 2013 la inițiativa guvernelor spaniol și francez și cu sprijinul Comisiei Europene.

Acest nou gazoduct s-ar adăuga astfel altor două deja existente, care leagă în prezent Franța de Spania. El ar trebui să permită transportul gazului natural lichefiat care sosește cu vaporul din Nigeria, Qatar și chiar Statele Unite, prin porturile spaniole“, se mai arată în analiză.

Guvernul francez consideră însă că operaționalizarea un astfel de proiect ar dura mai mulți ani și nu poate fi o soluție pentru a rezolva criza actuală. Guvernul spanion însă susține că investiția ar putea fi realizată în nouă luni.

Franța vine cu propuneri

Potrivit sursei citate, Guvernul de la Paris susține că înființarea de terminale GNL (gaz natural lichefiat) în nordul și estul Europei ar fi o soluție mai rapidă și ar necesita o investiție mai mică. Cert este că statele europene trebuie să ajungă la consens.

„Cheia rezilienței energetice stă în convergența strategică și timpul de răspuns la efectele penuriei de gaz în Europa, pe măsură ce criza se acutizează. Consiliul de miniștri ai Energiei are o misiune pe care nu are voie sa o rateze în această toamnă, respectiv implementarea masurilor pe termen scurt și mediu“, mai scrie în analiza sa Alexandru Petrescu.

#gaz #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.