Decizia de politică monetară: BNM întreprinde măsuri antiinflaționiste

Astăzi, 30 iulie 2021, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis cu vot unanim majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 1,0 puncte procentuale până la 3,65 la sută anual. Totodată, se vor mări cu 1,0 puncte procentuale ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 6,15 și, respectiv, până la 1,15 la sută anual. Nivelul rezervelor obligatorii rămâne același.

De asemenea, în cadrul ședinței de astăzi, a fost aprobat și Raportul asupra inflației nr. 3, 2021, care urmează să fie publicat săptămâna viitoare.

Potrivit prognozei actuale, există riscul ca inflația să depășească limita superioară a intervalului de variație al țintei în contextul proinflaționist al mediului extern pronunțat care este marcat de recuperarea mai rapidă decât s-a anticipat a economiei mondiale și a principalilor parteneri de comerț extern ai Republicii Moldova, alături de persistența cotațiilor înalte la petrol, materii prime și produse alimentare.

În același timp, potrivit BNM, presiunile inflaționiste sunt susținute și de cererea agregată internă, care este alimentată de recuperarea consumului populației pe fundalul creșterii salarizării în economie, a volumului creditelor noi acordate și a transferurilor de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice.

Potrivit datelor operative pentru aprilie-mai a.c. se conturează o recuperare a activității economice la nivelul de până la pandemie. În comparație cu luna mai 2019 se atestă o sporire a producției industriale (+4,4 la sută), a cifrei de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerț cu amănuntul (+24,3 la sută) și a cifrei de afaceri cu servicii prestate populației (+40,6 la sută), precum și a importului de bunuri și servicii (+13,3 la sută).

Astfel, procesul inflaționist va fi persistent și nu va avea un caracter temporar. În aceste condiții, este imperioasă conlucrarea autorităților pentru a sincroniza politicile macroeconomice, în special, politica fiscală și cea monetară.

Următoarea ședință de promovare a politicii monetare se va desfășura la 3 septembrie 2021.

#masuri antiinflationiste #crestere #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.