Decizia radicală a Serbiei! Spune stop achizițiilor de armament rus

Serbia a anulat mai multe contracte pentru achiziția de armament din Rusia, o relație care datează încă din perioada Uniunii Sovietice. Anunțul a fost făcut de Milan Mojsilović, șeful Statului Major General al Serbiei, într-un interviu acordat publicației Novosti.

Potrivit lui Mojsilović, sancțiunile internaționale împotriva Rusiei au făcut imposibilă continuarea livrărilor de armament. „În prezent, livrările de armament din Federația Rusă sunt practic imposibile. Încercăm să găsim soluții prin canale diplomatice. Am anulat mai multe contracte, iar altele au fost amânate, în speranța unei normalizări a relațiilor internaționale la nivel global”, a declarat oficialul.

Deși Serbia poate în continuare să achiziționeze piese de schimb pentru echipamentele militare de fabricație sovietică și rusească din alte țări care le produc sub licență, achiziția de echipamente noi din Rusia este blocată.

În 2022, Serbia a renunțat la planurile de achiziție a unei noi serii de avioane de vânătoare rusești și a optat în schimb pentru 12 avioane franceze Rafale, într-un contract de 2,7 miliarde de euro. Acestea vor înlocui flota de avioane MiG-29, aflate într-o stare avansată de uzură. Mojsilović a subliniat că această achiziție marchează începutul unei reforme majore a forțelor aeriene sârbe, care va include recalificarea piloților și modernizarea infrastructurii militare.

Decizia Serbiei reflectă o tendință mai largă, în care clienți tradiționali ai Rusiei, precum India, renunță la noi achiziții de armament rusesc. Potrivit Bloomberg, India a suspendat proiecte comune de producție de elicoptere și avioane de vânătoare și a refuzat o ofertă de închiriere a unui submarin nuclear din partea Moscovei.

Datele Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI) arată că exporturile de armament ale Rusiei s-au prăbușit cu 53% între 2019 și 2023, comparativ cu perioada precedentă. Rusia a căzut de pe locul doi pe locul trei în clasamentul global al exportatorilor de armament, cu o cotă de piață de doar 11%.

Statele Unite conduc piața globală, cu o cotă de 42%, urmate de Franța, care a înregistrat o creștere de 47% a exporturilor de armament în ultimii cinci ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armament #contracte #serbia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.