Decizia Rusiei de a nu vinde petrol la preţurile plafonate nu a mișcat prețul țițeiului, așa cum spera Kremlinul

29 Dec. 2022, 16:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Dec. 2022, 16:07 // Actual //  bani.md

Refuzul Rusiei de a vinde petrol ţărilor care aplică plafonarea preţului barilului de petrol rusesc nu a avut decât un efect limitat asupra cursului, arată o analiză a publicației franceze La Tribune, citată de Rador. Pe de o parte pentru că astăzi principalii clienţi ai Rusiei sunt India şi China, care nu au aderat la acord, şi, pe de altă parte, investitorii rămân prudenţi din cauza riscurilor de recesiune a economiei mondiale, sinonime cu o cerere mai mică de aur negru.

Cursul petrolului, deja aproiat de cel mai ridicat de trei săptămâni, abia reacţionează după anunţul Moscovei din ajun că Rusia nu va vinde petrol, începând de la 1 februarie, ţărilor care folosesc preţul plafonat.

Miercuri dimineaţa pe a ora 7, preţul barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în februarie era în scădere cu circa 0,5%, comparativ cu preţul din ajun, evoluând sub 83,8 dolari. Pe an, este în creştere cu 6.3%.

Cât despre barilul de West Texas Intermediate (WTI) american, cu livrare tot în februarie, pierdea 0,4%, la 79,2 dolari. Pe an, este în creştere cu aproape 4%.

Ieri, cursul a reacţionat puternic la creşterea iniţială după anunţul Moscovei, faţă de ţările care utilizează plafonarea preţului aurului negru rusesc, fixat la începutul lui decembrie la 60 de dolari barilul de către Uniunea Europeană (UE), G7 şi Australia.

Dar această reacţie a fost de scurtă durată şi îmbunătăţită. „A fost o reacţie foarte distinctă a preţurilor” la anunţul Rusiei, „dar de fapt, această decizie nu este o surpriză pentru piaţă”, a comentat Matt Smith de Kpler, citat de AFP. „Ne puteam aştepta, având în vedere tot ce au spus ruşii în ultimele luni şi ce au făcut cu gazul natural, refuzând să vândă Bulgariei şi Poloniei, deoarece aceste ţări nu plătesc în ruble”, a adăugat analistul.

Potrivit lui, aplicarea acestei interdicţii va avea un impact limitat, deoarece „marii cumpărători de ţiţei rusesc precum India sau China nu aplică preţul plafonat” şi cumpără deja sub 60 de dolari barilul beneficiind de un preţ care nu este cotat.

Pe de altă parte, investitorii sunt în continuare prudenţi din cauza riscurilor tot mai mari de recesiune mondială anul viitor, favorizată de creşterea dobânzii principalelor bănci centrale în special în Statele Unite şi în Europa.

Cursul a fost susţinut în timpul şedinţei de anunţurile privind o redeschidere a Chinei pentru vizitatorii din străinătate. China va pune capăt pe 8 ianuarie carantinei obliatorii la sosire, ultimul vestigiu al politicii sale sanitare privind „zero Covid”, au anunţat luni autorităţile.

„Aceasta a încurajat cumpărătorii, dar se simte totuşi că această relaxare a restricţiilor va duce la o reluare inegală a economiei, deoarece Covid-19 se răspândeşte repede”, a adăugat Matt Smith.

Astfel, China a anunţat că va începe să elibereze noi paşapoarte şi a permis călatoria în Hong Kong rezidenţilor de pe continent la începutul lui ianuarie şi că va repune în funcţie şi punctele de control expres la frontiera cu Hong Kong şi Macao.

20 Iun. 2026, 11:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2026, 11:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!