Decizia Rusiei de a nu vinde petrol la preţurile plafonate nu a mișcat prețul țițeiului, așa cum spera Kremlinul

29 Dec. 2022, 16:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Dec. 2022, 16:07 // Actual //  bani.md

Refuzul Rusiei de a vinde petrol ţărilor care aplică plafonarea preţului barilului de petrol rusesc nu a avut decât un efect limitat asupra cursului, arată o analiză a publicației franceze La Tribune, citată de Rador. Pe de o parte pentru că astăzi principalii clienţi ai Rusiei sunt India şi China, care nu au aderat la acord, şi, pe de altă parte, investitorii rămân prudenţi din cauza riscurilor de recesiune a economiei mondiale, sinonime cu o cerere mai mică de aur negru.

Cursul petrolului, deja aproiat de cel mai ridicat de trei săptămâni, abia reacţionează după anunţul Moscovei din ajun că Rusia nu va vinde petrol, începând de la 1 februarie, ţărilor care folosesc preţul plafonat.

Miercuri dimineaţa pe a ora 7, preţul barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în februarie era în scădere cu circa 0,5%, comparativ cu preţul din ajun, evoluând sub 83,8 dolari. Pe an, este în creştere cu 6.3%.

Cât despre barilul de West Texas Intermediate (WTI) american, cu livrare tot în februarie, pierdea 0,4%, la 79,2 dolari. Pe an, este în creştere cu aproape 4%.

Ieri, cursul a reacţionat puternic la creşterea iniţială după anunţul Moscovei, faţă de ţările care utilizează plafonarea preţului aurului negru rusesc, fixat la începutul lui decembrie la 60 de dolari barilul de către Uniunea Europeană (UE), G7 şi Australia.

Dar această reacţie a fost de scurtă durată şi îmbunătăţită. „A fost o reacţie foarte distinctă a preţurilor” la anunţul Rusiei, „dar de fapt, această decizie nu este o surpriză pentru piaţă”, a comentat Matt Smith de Kpler, citat de AFP. „Ne puteam aştepta, având în vedere tot ce au spus ruşii în ultimele luni şi ce au făcut cu gazul natural, refuzând să vândă Bulgariei şi Poloniei, deoarece aceste ţări nu plătesc în ruble”, a adăugat analistul.

Potrivit lui, aplicarea acestei interdicţii va avea un impact limitat, deoarece „marii cumpărători de ţiţei rusesc precum India sau China nu aplică preţul plafonat” şi cumpără deja sub 60 de dolari barilul beneficiind de un preţ care nu este cotat.

Pe de altă parte, investitorii sunt în continuare prudenţi din cauza riscurilor tot mai mari de recesiune mondială anul viitor, favorizată de creşterea dobânzii principalelor bănci centrale în special în Statele Unite şi în Europa.

Cursul a fost susţinut în timpul şedinţei de anunţurile privind o redeschidere a Chinei pentru vizitatorii din străinătate. China va pune capăt pe 8 ianuarie carantinei obliatorii la sosire, ultimul vestigiu al politicii sale sanitare privind „zero Covid”, au anunţat luni autorităţile.

„Aceasta a încurajat cumpărătorii, dar se simte totuşi că această relaxare a restricţiilor va duce la o reluare inegală a economiei, deoarece Covid-19 se răspândeşte repede”, a adăugat Matt Smith.

Astfel, China a anunţat că va începe să elibereze noi paşapoarte şi a permis călatoria în Hong Kong rezidenţilor de pe continent la începutul lui ianuarie şi că va repune în funcţie şi punctele de control expres la frontiera cu Hong Kong şi Macao.

28 Sept. 2026, 16:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
28 Sept. 2026, 16:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, intră în Guvern cu un portofoliu de investiții, două apartamente, un Mercedes și participații în mai multe companii din România. Cele mai importante active din declarația de avere depusă la numire sunt acțiunile deținute la Banca Transilvania, evaluate în document la peste 25,5 milioane de lei românești.

Declarația, completată la 25 septembrie și aferentă veniturilor și averii din 2025, arată că Năsui a încasat anul trecut o indemnizație de 234.832 de lei românești de la Camera Deputaților din România. Mult mai mari au fost însă veniturile sale din investiții: ministrul declară dividende de 1.187.266 de lei românești de la Banca Transilvania, de peste cinci ori mai mult decât indemnizația sa de parlamentar.

În plus, Năsui a obținut 6 206 euro din chiria unui apartament.

Cea mai valoroasă poziție din declarație este participația sa la Banca Transilvania. Documentul indică o valoare declarată de 25.521.447 de lei românești pentru acțiunile deținute. Năsui mai declară participații la societatea de servicii de investiții financiare Muntenia Global Invest, evaluate la 167 760 de lei românești, și la compania de administrare imobiliară Bio Carpatherra, în valoare de 800 de lei.

Ministrul mai deține trei plasamente în titluri emise de Ministerul Finanțelor din România. În declarație sunt înscrise poziții de 168, 200 și 350 de titluri, cu dobânzi indicate de 1,6%, 5% și, respectiv, 6,8%.

La capitolul imobile, Năsui declară două apartamente. Primul, cu o suprafață de 49 de metri pătrați, a fost dobândit în 2007 și apare în declarație cu o valoare de 400.000 de euro. Cel de-al doilea are 99 de metri pătrați, a fost dobândit în 2016 printr-un contract de schimb și este declarat la 177.650 de euro.

În proprietatea ministrului se mai află un teren de 10,6 metri pătrați, destinat construcțiilor și amenajărilor, dobândit în 2016 și declarat cu valoarea de un leu românesc.

Năsui conduce un Mercedes GLC fabricat în 2016, cumpărat în același an. În declarație, automobilul figurează cu o valoare de achiziție de 40 000 de euro și o valoare de piață de circa 20.000 de euro, diferența fiind explicată prin amortizarea în timp.

În contul curent de la Banca Transilvania, ministrul indică aproximativ 24.830 de lei românești. Totodată, în declarație nu sunt înscrise datorii care să depășească pragul legal de raportare.

La capitolul interese personale, Năsui declară calitatea de membru al Asociației CFA România și al Societății pentru Libertate Individuală. De asemenea, acesta figurează ca membru al Biroului Național al Uniunii Salvați România și vicepreședinte al filialei municipale București.

Veniturile din dividende sunt indicate la 1,18 milioane RON  și sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât indemnizația sa de parlamentar, iar valoarea declarată a participației la Banca Transilvania depășește 25,5 milioane RON.