Declarație bombă! Statul a contribuit la prăpastia financiară de la Termoelectrica și CET Nord

Termoelectrica și CET Nord din proprietatea statului rămân fără bani urmare problemelor sistemice. Dacă întreprinderile din sectorul termoenenergetic înregistrează profit, Agenția Proprietății Publice îl distribuie sub formă de dividende, iar în rezultat companiile nu-și pot acoperi devierile financiare din tarife și se confruntă cu probleme, a explicat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Ministrul a spus că tarifele includ componenta devierilor financiare, care derivă din cheltuielile variabile determinate de prețurile resurselor energetice. Însă întreprinderile din sectorul energetic nu prevăd aceste cheltuieli, iar aceste sume, ulterior, sunt retrase din calculul tarifelor. Această practică afectează întreprinderile, decapitalizându-le, și pune în dificultate acoperirea costurilor suplimentare stabilite ulterior de Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică (ANRE).

Victor Parlicov a adăugat că, odată cu raportarea profitului, proprietarii întreprinderilor, cum ar fi APP, decide să achite dividende, lăsând întreprinderile fără resurse financiare și decapitalizate. Acest lucru creează dificultăți atunci când ANRE aprobă noi tarife care scot în evidență devierile financiare, lăsând întreprinderile fără resurse financiare suficiente pentru a le acoperi. „ Sunt probleme sistemice de 20 de ani”.

Datoriile Termoelectrica sunt de 1,3 miliarde de lei față de Energocom și aproape 600 de milioane de lei către Moldovagaz. La CET Nord, datoriile față de Moldovagaz constituia 203 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CET-Nord #datorii #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Midad Energy din Arabia Saudită a devenit unul dintre principalii concurenţi la cumpărarea activelor internaţionale ale gigantului petrolier rus Lukoil, profitând de legăturile politice strânse cu Moscova şi Washingtonul, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, potrivit Agerpres.

Activele internaţionale ale Lukoil, a căror valoare este estimată la 22 de miliarde de dolari şi care includ câmpuri petrolifere, rafinării şi mii de staţii de alimentare din întreaga lume, au atras oferte de la aproximativ o duzină de investitori, inclusiv giganţii petrolieri americani Exxon Mobil şi Chevron şi firma de capital privat Carlyle. Lukoil vrea să-şi vândă operaţiunile din străinatate după ce acestea au fost afectate de sancţiunile americane impuse în octombrie, menite să pună presiune asupra Rusiei, astfel încât Moscova să pună capăt războiului din Ucraina.

Directorul general de la Midad Energy, Abdulelah Al-Aiban, este fratele puternicului consilier saudit pentru securitate naţională, Musaed Al-Aiban, care a participat la discuţiile de pace dintre SUA şi Rusia din Arabia Saudită în februarie. Tatăl lor, Mohamed Al-Aiban, a fost primul şef al serviciilor de informaţii al Arabiei Saudite.

Midad Energy, parte a Midad Holding, o filială a Al Fozan Holding, cu sediul în Al Khobar, are o strategie ambiţioasă de expansiune, o dovadă în acest sens fiind un acord de 5,4 miliarde de dolari convenit cu Algeria în luna octombrie.

Sursele citate de Reuters a dezvăluit că Midad Energy intenţionează să lanseze o ofertă compusă în întregime din numerar pentru activele Lukoil, fondurile urmând să fie păstrate în escrow până la ridicarea sancţiunilor asupra companiei ruse. Acordul ar putea implica companii americane, a adăugat una dintre surse.

Trezoreria SUA a blocat deja alţi doi ofertanţi – traderul Gunvor şi banca americană Xtellus Partners – să cumpere active Lukoil, ceea ce scoate în evidenţă obstacolele geopolitice în calea unei tranzacţii.

Oferta Midad Energy vine în contextul intensificării cooperări economice între SUA şi Arabia Saudită sub preşedintele american Donald Trump, după decenii de legături energetice şi de securitate. Numai în 2025, Riadul şi Washingtonul au semnat acorduri care vizează apărarea, energia şi tehnologia, Arabia Saudită promiţând investiţii de până la 1.000 de miliarde de dolari.