Declarație bombă! Statul a contribuit la prăpastia financiară de la Termoelectrica și CET Nord

Termoelectrica și CET Nord din proprietatea statului rămân fără bani urmare problemelor sistemice. Dacă întreprinderile din sectorul termoenenergetic înregistrează profit, Agenția Proprietății Publice îl distribuie sub formă de dividende, iar în rezultat companiile nu-și pot acoperi devierile financiare din tarife și se confruntă cu probleme, a explicat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Ministrul a spus că tarifele includ componenta devierilor financiare, care derivă din cheltuielile variabile determinate de prețurile resurselor energetice. Însă întreprinderile din sectorul energetic nu prevăd aceste cheltuieli, iar aceste sume, ulterior, sunt retrase din calculul tarifelor. Această practică afectează întreprinderile, decapitalizându-le, și pune în dificultate acoperirea costurilor suplimentare stabilite ulterior de Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică (ANRE).

Victor Parlicov a adăugat că, odată cu raportarea profitului, proprietarii întreprinderilor, cum ar fi APP, decide să achite dividende, lăsând întreprinderile fără resurse financiare și decapitalizate. Acest lucru creează dificultăți atunci când ANRE aprobă noi tarife care scot în evidență devierile financiare, lăsând întreprinderile fără resurse financiare suficiente pentru a le acoperi. „ Sunt probleme sistemice de 20 de ani”.

Datoriile Termoelectrica sunt de 1,3 miliarde de lei față de Energocom și aproape 600 de milioane de lei către Moldovagaz. La CET Nord, datoriile față de Moldovagaz constituia 203 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CET-Nord #datorii #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.