Declarație bombă! Statul a contribuit la prăpastia financiară de la Termoelectrica și CET Nord

Termoelectrica și CET Nord din proprietatea statului rămân fără bani urmare problemelor sistemice. Dacă întreprinderile din sectorul termoenenergetic înregistrează profit, Agenția Proprietății Publice îl distribuie sub formă de dividende, iar în rezultat companiile nu-și pot acoperi devierile financiare din tarife și se confruntă cu probleme, a explicat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Ministrul a spus că tarifele includ componenta devierilor financiare, care derivă din cheltuielile variabile determinate de prețurile resurselor energetice. Însă întreprinderile din sectorul energetic nu prevăd aceste cheltuieli, iar aceste sume, ulterior, sunt retrase din calculul tarifelor. Această practică afectează întreprinderile, decapitalizându-le, și pune în dificultate acoperirea costurilor suplimentare stabilite ulterior de Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică (ANRE).

Victor Parlicov a adăugat că, odată cu raportarea profitului, proprietarii întreprinderilor, cum ar fi APP, decide să achite dividende, lăsând întreprinderile fără resurse financiare și decapitalizate. Acest lucru creează dificultăți atunci când ANRE aprobă noi tarife care scot în evidență devierile financiare, lăsând întreprinderile fără resurse financiare suficiente pentru a le acoperi. „ Sunt probleme sistemice de 20 de ani”.

Datoriile Termoelectrica sunt de 1,3 miliarde de lei față de Energocom și aproape 600 de milioane de lei către Moldovagaz. La CET Nord, datoriile față de Moldovagaz constituia 203 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CET-Nord #datorii #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova mizează pe mecanisme mai flexibile și pe dezvoltarea pieței freelancerilor pentru a impulsiona revenirea diasporei. Declarația a fost făcută de ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Oficialul a admis că readucerea moldovenilor plecați peste hotare nu este un proces simplu, mai ales pentru locurile de muncă industriale.

„Eu cred că o să fie mai greu să îi aduceți să fie lăcătuși sau să lucreze la strung într-o uzină”, a spus ministrul.

Potrivit lui Osmochescu, cheia este crearea unor condiții mai atractive și previzibile pentru cei din diasporă.

„Diaspora poate fi adusă acasă prin reguli foarte clare de joc, prin crearea unor mecanisme în Republica Moldova care sunt cu mult mai facile pentru ei”, a declarat acesta.

Unul dintre instrumentele pe care mizează autoritățile este legea freelancerilor, unde deja sunt înregistrați peste 1.000 de utilizatori. Ministrul a precizat că Guvernul intenționează să extindă acest segment al economiei.

„Noi dorim să deschidem în continuare piața freelancerilor. În Statele Unite, de exemplu, peste 30% din cei angajați lucrează în acest regim”, a menționat Osmochescu.

În același timp, oficialul a recunoscut că această soluție nu acoperă nevoile investitorilor mari, care vor să deschidă fabrici și au nevoie de sute de angajați, subiect asupra căruia autoritățile urmează să vină cu măsuri suplimentare.