Declarație bombă! Statul a contribuit la prăpastia financiară de la Termoelectrica și CET Nord

Termoelectrica și CET Nord din proprietatea statului rămân fără bani urmare problemelor sistemice. Dacă întreprinderile din sectorul termoenenergetic înregistrează profit, Agenția Proprietății Publice îl distribuie sub formă de dividende, iar în rezultat companiile nu-și pot acoperi devierile financiare din tarife și se confruntă cu probleme, a explicat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Ministrul a spus că tarifele includ componenta devierilor financiare, care derivă din cheltuielile variabile determinate de prețurile resurselor energetice. Însă întreprinderile din sectorul energetic nu prevăd aceste cheltuieli, iar aceste sume, ulterior, sunt retrase din calculul tarifelor. Această practică afectează întreprinderile, decapitalizându-le, și pune în dificultate acoperirea costurilor suplimentare stabilite ulterior de Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică (ANRE).

Victor Parlicov a adăugat că, odată cu raportarea profitului, proprietarii întreprinderilor, cum ar fi APP, decide să achite dividende, lăsând întreprinderile fără resurse financiare și decapitalizate. Acest lucru creează dificultăți atunci când ANRE aprobă noi tarife care scot în evidență devierile financiare, lăsând întreprinderile fără resurse financiare suficiente pentru a le acoperi. „ Sunt probleme sistemice de 20 de ani”.

Datoriile Termoelectrica sunt de 1,3 miliarde de lei față de Energocom și aproape 600 de milioane de lei către Moldovagaz. La CET Nord, datoriile față de Moldovagaz constituia 203 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CET-Nord #datorii #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.