Declarație bombă! Statul a contribuit la prăpastia financiară de la Termoelectrica și CET Nord

08 Nov. 2023, 13:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Nov. 2023, 13:00 // Actual //  bani.md

Termoelectrica și CET Nord din proprietatea statului rămân fără bani urmare problemelor sistemice. Dacă întreprinderile din sectorul termoenenergetic înregistrează profit, Agenția Proprietății Publice îl distribuie sub formă de dividende, iar în rezultat companiile nu-și pot acoperi devierile financiare din tarife și se confruntă cu probleme, a explicat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Ministrul a spus că tarifele includ componenta devierilor financiare, care derivă din cheltuielile variabile determinate de prețurile resurselor energetice. Însă întreprinderile din sectorul energetic nu prevăd aceste cheltuieli, iar aceste sume, ulterior, sunt retrase din calculul tarifelor. Această practică afectează întreprinderile, decapitalizându-le, și pune în dificultate acoperirea costurilor suplimentare stabilite ulterior de Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică (ANRE).

Victor Parlicov a adăugat că, odată cu raportarea profitului, proprietarii întreprinderilor, cum ar fi APP, decide să achite dividende, lăsând întreprinderile fără resurse financiare și decapitalizate. Acest lucru creează dificultăți atunci când ANRE aprobă noi tarife care scot în evidență devierile financiare, lăsând întreprinderile fără resurse financiare suficiente pentru a le acoperi. „ Sunt probleme sistemice de 20 de ani”.

Datoriile Termoelectrica sunt de 1,3 miliarde de lei față de Energocom și aproape 600 de milioane de lei către Moldovagaz. La CET Nord, datoriile față de Moldovagaz constituia 203 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

06 Mart. 2026, 16:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Mart. 2026, 16:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!