Declarație bombă! Statul a contribuit la prăpastia financiară de la Termoelectrica și CET Nord

Termoelectrica și CET Nord din proprietatea statului rămân fără bani urmare problemelor sistemice. Dacă întreprinderile din sectorul termoenenergetic înregistrează profit, Agenția Proprietății Publice îl distribuie sub formă de dividende, iar în rezultat companiile nu-și pot acoperi devierile financiare din tarife și se confruntă cu probleme, a explicat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Ministrul a spus că tarifele includ componenta devierilor financiare, care derivă din cheltuielile variabile determinate de prețurile resurselor energetice. Însă întreprinderile din sectorul energetic nu prevăd aceste cheltuieli, iar aceste sume, ulterior, sunt retrase din calculul tarifelor. Această practică afectează întreprinderile, decapitalizându-le, și pune în dificultate acoperirea costurilor suplimentare stabilite ulterior de Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică (ANRE).

Victor Parlicov a adăugat că, odată cu raportarea profitului, proprietarii întreprinderilor, cum ar fi APP, decide să achite dividende, lăsând întreprinderile fără resurse financiare și decapitalizate. Acest lucru creează dificultăți atunci când ANRE aprobă noi tarife care scot în evidență devierile financiare, lăsând întreprinderile fără resurse financiare suficiente pentru a le acoperi. „ Sunt probleme sistemice de 20 de ani”.

Datoriile Termoelectrica sunt de 1,3 miliarde de lei față de Energocom și aproape 600 de milioane de lei către Moldovagaz. La CET Nord, datoriile față de Moldovagaz constituia 203 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CET-Nord #datorii #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.