Depozitele de gaz ale Franței au ajuns la un grad de umplere de 99%

Comisia franceză de Reglementare a Energiei (CRE) a anunțat că rezervele de gaz ale ţării au ajuns la 99%, un nivel superior mediei din alţi ani, scrie EFE.

„Pe 5 octombrie, producătorii aveau deja constituite rezerve de gaze de circa 130 TW/h, un nivel superior mediei din ultimii ani. Acesta volum de gaze reprezintă circa două treimi din consumul din timpul iernii al IMM-urilor şi consumatorilor casnici”, a precizat autoritatea într-un comunicat.

CRE explică faptul că vor fi importuri de gaze din Norvegia precum şi de gaze naturale lichefiate care, împreună cu schimburile cu ţările vecine, vor ajuta la completarea volumului de gaze necesar pentru a acoperi cererea consumatorilor francezi pe parcursul întregii ierni.

Autoritatea avertizează însă că ar putea apărea situaţii de tensiune în funcţie de condiţiile meteorologice din sezonul rece.

Premierul Elisabeth Borne, a afirmat luni că Franţa „este pregătită pentru a trece această iarnă”, după ce a ajuns la maximum cu rezervele de gaze, o măsură ce se are în vedere la nivel european.

Obiectivul Executivului era ca stocurile de gaze să fie de 100% înainte de 1 de noiembrie, data la care operatorii au obligaţia să ajungă la rezerve de 85%.

Pentru a evita riscul de penurie, Franţa se bazează şi pe obiectivul de a încerca o reducere a consumului de energie, motiv pentru care ministrul Tranziţiei Energetice, Agnes Pannier-Runacher, va prezenta joi aşa-numitul „Plan de sobrietate energetică”.

„Este prima măsură care poate face să scadă preţul electricităţii în mod eficient. Cu cât consumăm mai puţină energie, cu atât vor scădea preţurile. Astăzi piaţa anticipează un risc care nu este real”, a declarat, miercuri, ministra, după o reuniune cu principalii producători de energie.

Guvernul s-a angajat să le urmărească activitate pentru a evita ca aceştia să profite de creşterea „delirantă” a preţurilor la energie şi astfel încât contractele pe care le oferă companiilor şi persoanelor fizice să nu fie abuzive.

#rezerve #depozite #gaz #Energie #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.