Deputat USR după declaraţiile lui Simion privind Republica Moldova: Nu mai curg banii de la Moscova?

04 Dec. 2022, 05:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Dec. 2022, 05:59 // Actual //  bani.md

Deputatul USR Bogdan Rodeanu, preşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, se întreabă ce motive ar putea avea liderul AUR, George Simion să declare că România nu trebuie să mai ajute financiar Republica Modova: „Oare nu mai curg banii de la Moscova?”, se întreabă deputatul, citat de mediafax.ro.

„Ce motive are George Simion de este atât de mârşav cu Republica Moldova? Oare nu mai curg banii de la Moscova? Oare prietenul şi partenerul lui, creierul AUR Moldova, Valeriu Munteanu, începe să aibă probleme cu obţinerea finanţărilor pentru partidul lor? Sunt întrebări fireşti”, scrie, sâmbătă, pe Facebook, Bogdan Rodeanu, preşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor.

Acesta spune că atâta vreme Rusia a putut „domina” Moldova prin sărăcirea oamenilor cu ajutorul politicienilor corupţi de la Chişinau, Moscova a fost mulţumită.

„La Chişinău se accelerează procedura de aderare la Uniunea Europeană. Asta înseamnă măsuri dure antifraudă şi anticorupţie. Cu toate consecinţele: puşcărie şi confiscarea fondurilor obţinute ilicit. Adică exact banii folosiţi pentru plata „protestatarilor” împotriva separării de Moscova. Şi se lucrează non-stop. Aplicarea măsurilor anticorupţie şi antifraudă la Chişinău înseamnă că oamenii Moscovei vor rămâne şi fără bani, fără libertate şi fără pârghii în instituţiile statului. Moscova e furioasă, George Simion e furios”, acuză Rodeanu.

Bogdan Rodeanu spune că în ciuda acestor situaţii, preşedintele Maia Sandu şi guvernul condus de PAS nu se limitează doar la a emite legi, ci vor să arate Europei cât de importantă e lupta naţională anticorupţie în protejarea de influenţa rusească.

„Vor aplica legea. Vor cădea capete. Moldova se reinventează şi îşi curăţă interferenţele financiare din partea Federaţiei Ruse, ca o ţară cu democraţie puternică. În acest context, problema lui George Simion este analiza resurselor financiare ale clonei AUR de la Chişinău. Un partid la fel de toxic pentru că e la fel de aservit intereselor Moscovei, cu aceleaşi mesaje antieuropene, condus de prietenul lui: Valeriu Munteanu. Afacerile creierului şi patronului AUR din Moldova devin publice şi ridică mari semne de întrebare. I se văd dedesubturile”, mai spune preşedintele Comisiei de Apărare.

România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău, spune liderul AUR, George Simion: „Nu facem decât să finanţăm separatism anti-românesc finanţând acea guvernare”.

„Basarabia e România. E un adevăr care trebuie spus şi trebuie spus de fiecare dată. Scrie în Biblie: când oamenii vor tăcea, pietrele vor vorbi. De asta noi peste tot în ţară am scris Băsarabia e România. Asta e un adevăr şi adevărurile trebuie spuse tare şi răspicat. Un alt adevăr pe care tot noi trebuie să îl spunem este că România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău. Mi-e drag de unii miniştri de peste Prut, dar mai drag îmi este adevărul. Nu facem decât să finanţăm separatism anti-românesc finanţând acea guvernare sau finanţându-l pe primarul Chişinăului, anti-românul Ion Ceban. Niciun leu pentru guvernul de la Chişinău”, a afirmat vineri George Simion, la Congresul AUR de la Alba Iulia.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.