Deși aveau permis de vânătoare pentru vulpi, opt vânători au fost reținuți după ce au vânat cinci mistreți

Polițiștii de frontieră din Direcția regională SUD documentează mai mulți vânători, originari din orașul Cahul, satele Cucoara și Chircani, fiind suspectați de braconaj cinegetic. Deși aveau avizarea pentru vânătoare de vulpi, aceștia au fost depistați în timp ce împușcau mistreți. Fiind conștienți de fapta ilegală comisă, aceștia au încercat să fugă de la fața locului.

În dimineața zilei de ieri, opt conaționali s-au prezentat la sediul Sectorului Poliției de Frontieră Gotești pentru a primi accesul în zona de frontieră cu scopul de a vâna vulpi. Două ore mai târziu, cu ajutorul Complexului Mobil de Observare și Detecție (CMOD), patrula mobilă a Sectorului a observat două autoturisme și un grup de persoane cu arme de vânătoare care împușcau, țintind spre o turmă de mistreți. Operativ, a fost alertată grupa de intervenție care s-a deplasat în regiune pentru verificările de rigoare. La fața locului, polițiștii de frontieră au depistat cinci porci împușcați și mai multe tuburi-cartușe, calibrul 12 mm, împrăștiate pe câmp.

Potrivit Poliției de Frontieră, până la venirea patrulei pe câmp, făptașii au reușit să fugă cu gândul că nu vor fi prinși. La scurt timp, vânătorii au fost identificați, însă inițial aceștia nu au cooperat cu polițiștii de frontieră, creând un adevărat raliu în zona de frontieră. În cele din urmă persoanele au fost reținute și conduse la sediul Direcției regionale Sud pentru a fi audiate.

Totodată, despre acest caz au fost sesizați reprezentanții Agenției Naționale în Sănătate Publică (ANSA), care vor efectua expertiza medico-sanitară. Armele de vânătoare ale bănuiților au fost ridicate pentru a fi supuse examinării balistice, iar mijloacele de transport au fost indisponibilizate până la luarea unei decizii.

În continuare cazul este documentat de către ofițerii de urmărire penală ai Direcției regionale SUD.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.