Deși aveau permis de vânătoare pentru vulpi, opt vânători au fost reținuți după ce au vânat cinci mistreți

Polițiștii de frontieră din Direcția regională SUD documentează mai mulți vânători, originari din orașul Cahul, satele Cucoara și Chircani, fiind suspectați de braconaj cinegetic. Deși aveau avizarea pentru vânătoare de vulpi, aceștia au fost depistați în timp ce împușcau mistreți. Fiind conștienți de fapta ilegală comisă, aceștia au încercat să fugă de la fața locului.

În dimineața zilei de ieri, opt conaționali s-au prezentat la sediul Sectorului Poliției de Frontieră Gotești pentru a primi accesul în zona de frontieră cu scopul de a vâna vulpi. Două ore mai târziu, cu ajutorul Complexului Mobil de Observare și Detecție (CMOD), patrula mobilă a Sectorului a observat două autoturisme și un grup de persoane cu arme de vânătoare care împușcau, țintind spre o turmă de mistreți. Operativ, a fost alertată grupa de intervenție care s-a deplasat în regiune pentru verificările de rigoare. La fața locului, polițiștii de frontieră au depistat cinci porci împușcați și mai multe tuburi-cartușe, calibrul 12 mm, împrăștiate pe câmp.

Potrivit Poliției de Frontieră, până la venirea patrulei pe câmp, făptașii au reușit să fugă cu gândul că nu vor fi prinși. La scurt timp, vânătorii au fost identificați, însă inițial aceștia nu au cooperat cu polițiștii de frontieră, creând un adevărat raliu în zona de frontieră. În cele din urmă persoanele au fost reținute și conduse la sediul Direcției regionale Sud pentru a fi audiate.

Totodată, despre acest caz au fost sesizați reprezentanții Agenției Naționale în Sănătate Publică (ANSA), care vor efectua expertiza medico-sanitară. Armele de vânătoare ale bănuiților au fost ridicate pentru a fi supuse examinării balistice, iar mijloacele de transport au fost indisponibilizate până la luarea unei decizii.

În continuare cazul este documentat de către ofițerii de urmărire penală ai Direcției regionale SUD.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.