Deținuții ar putea primi salarii de până la 50% din minimul pe țară, iar stagiul va fi inclus la pensie

07 Apr. 2026, 16:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
07 Apr. 2026, 16:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Deținuții ar putea avea mai multe șanse să muncească și să câștige bani, după ce autoritățile propun reguli noi menite să atragă companiile în penitenciare. 

Proiectul de lege, care urmează a fi examinat în ședința Cabinetului de Miniștri de miercuri, 8 aprilie, prevede că firmele vor putea beneficia de spații gratuite în închisori pentru o perioadă de până la 3 ani, iar dacă fac investiții – chiar până la 10 ani . În plus, acestea vor putea primi subvenții și vor achita suplimentar 20% din valoarea salariilor către sistemul penitenciar, ceea ce ar putea genera venituri de peste 15 milioane de lei anual pentru aproximativ 1 000 de deținuți angajați.

Necesitatea acestor măsuri este argumentată de datele actuale: în 2025, din 6 334 de deținuți, doar 3 428 erau apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 aveau un loc de muncă remunerat. Asta înseamnă 35,6% din cei apți sau doar 19,31% din total.

Potrivit proiectului, deținuții vor fi remunerați între 20% și 50% din salariul minim pe țară, care constituie 6300 de lei în 2026, în funcție de complexitatea muncii, iar în anumite cazuri pot câștiga mai mult. Totodată, pentru prima dată, perioada lucrată în detenție va fi inclusă în stagiul de cotizare, prin plata contribuțiilor sociale.

O altă schimbare importantă este că unii deținuți vor putea munci în afara penitenciarelor, sub monitorizare electronică, ceea ce ar putea facilita reintegrarea lor după eliberare.

Autoritățile își propun ca, prin aceste modificări, până în 2027 cel puțin 25% dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – circa 40%, în condițiile în care în prezent Moldova rămâne mult sub nivelul țărilor europene, unde între 50% și 80% dintre deținuți muncesc.

15 Oct. 2026, 16:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Oct. 2026, 16:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.