Nord Stream revine? Extrema dreaptă germană promite relansarea gazoductului rusesc

12 Ian. 2025, 17:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Ian. 2025, 17:57 // Actual //  Ursu Victor

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.