Libanul şi-a devalorizat moneda cu 90%, în încercarea de a face faţă unei crize economice profunde, într-o mişcare care lasă în continuare lira sterlină mult peste cursul de pe piaţa neagră paralelă, scrie Ziaruul Financiar.
Banque du Liban a anunţat miercuri că a stabilit un nou curs de 15.000 de lire/ dolar, după ce moneda a fost ancorată la un curs fix de 1.507 lire pentru un dolar din 1997. Aceasta este încă mult sub nivelul de 60.000 de lire pentru un dolar, la care se tranzacţiona moneda paralelă în momentul anunţului băncii centrale.
Devalorizarea ar putea alimenta temerile legate de inflaţie într-o ţară în care rata anuală a inflaţiei pentru 2022 a depăşit 170%, potrivit cifrelor oficiale. Dar analiştii au spus că este o măsură provizorie costisitoare în absenţa unor reforme structurale mai ample pentru economia tulbure a Libanului.
Ministerul de Finanţe a anunţat în septembrie anul trecut că va devaloriza lira, dar a revenit asupra deciziei pe fondul criticilor că nu avea autoritatea necesară. În schimb, ministerul a aplicat noi rate în domeniile care intră în sfera sa de competenţă, inclusiv în domeniul vamal şi al colectării taxelor.
Deşi guvernul a ajuns la un proiect de acord cu FMI în luna aprilie, acordul a fost condiţionat de implementarea unor reforme economice şi politice divizorii, care nu au fost încă convenite. Acest lucru a alimentat speculaţiile din Liban că acordul ar putea să nu fie finalizat niciodată.
Unificarea cursurilor de schimb este una dintre condiţiile esenţiale impuse de FMI pentru deblocarea unui împrumut de 3 miliarde de dolari, considerat în general ca fiind singura modalitate prin care ţara poate începe să se redreseze din criză şi să restabilească încrederea în sistemul său financiar.
„Dar măsura nu unifică de fapt cursul de schimb”, a declarat Azar. „A creat doar un altul şi a creat incertitudine cu privire la momentul şi modul în care băncile vor putea să-şi acopere pierderile în valută, ambele contrar înţelegerii negociate cu FMI.”
Problemele Libanului, pe care Banca Mondială le-a numit una dintre cele mai grave crize economice din ultimii 150 de ani, au lăsat majoritatea oamenilor blocaţi în afara depozitelor lor şi mai mult de trei sferturi din populaţie în sărăcie.
Prăbuşirea monedei a însemnat că majoritatea oamenilor nu şi-au putut accesa economiile în dolari sau au fost forţaţi să facă retrageri în lire libaneze la rate extrem de mici, în absenţa unor legi oficiale de control al capitalului pentru a opri pierderile financiare pe care guvernul şi Banca Mondială le estimează la peste 70 de miliarde de dolari.
Majoritatea tranzacţiilor din Liban – de la cumpărăturile din supermarketuri la facturile telefonice – se fac acum aproape exclusiv în numerar, la cursul fluctuant al pieţei paralele. Libanezii folosesc aplicaţii mobile pentru a urmări fluctuaţiile înainte de a face tranzacţii la preţuri care se pot schimba din oră în oră. Disperarea a împins chiar o mână de oameni să jefuiască bănci sub ameninţarea armelor, pentru a-şi accesa propriile fonduri.
