Dezastru în industria uleiului! Moldova a pierdut 90% din exporturi într-un singur sezon

Exporturile de ulei și șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o scădere dramatică în sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, marcând un antirecord istoric și reflectând colapsul industriei de procesare. Potrivit unei analize semnate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, situația este fără precedent și pune în pericol întreg lanțul agroindustrial național.

În primele zece luni ale sezonului curent, Moldova a exportat doar 18.120 tone de ulei de floarea-soarelui, comparativ cu 183.807 tone în sezonul precedent – o reducere de peste 90%. Veniturile din exporturi au scăzut cu 85%, ajungând la doar 411 milioane lei, față de 2,7 miliarde lei în 2023 și 4,4 miliarde lei în 2022.

În paralel, exporturile de floarea-soarelui brută au atins un volum record de peste 532.000 tone, indicând că procesarea locală a fost abandonată în favoarea exportului de materie primă.

Analiza identifică mai mulți factori-cheie care au dus la prăbușirea industriei: prețul ridicat al materiei prime vs. prețul mic al produsului finit, importuri licențiate de floarea-soarelui la prețuri mai competitive, refuzul fermierilor de a vinde din cauza termenelor lungi de plată ale procesatorilor și lipsa unor politici coerente de sprijin pentru sector.

În 2025, lider la exportul de ulei este SRL „Global Farming International”, cu 8.843 tone livrate, urmat de GT „Osadciuc Victor” și „Vi Oil Agro” SRL. Marile companii procesatoare, precum „FLOAREA SOARELUI” SA și „AGROFLORIS-NORD”, nu au realizat niciun export în acest sezon.

Principala destinație a uleiului moldovenesc este Olanda (5.718 tone), urmată de Italia (3.615 tone). România, lider absolut în 2023, a importat doar 988 tone, iar Egiptul – deloc.

Prețul mediu de export al uleiului a crescut la 22,7 lei/kg (față de 14,7 lei/kg în sezonul anterior), dar nu suficient pentru a face procesarea rentabilă. Cele mai mari prețuri s-au înregistrat în Germania (27,3 lei/kg) și Austria (26,9 lei/kg).

Exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut cu 91%, ajungând la doar 14.211 tone (vs. 155.148 tone în 2023), iar veniturile au scăzut cu peste 700 milioane lei. Doar două companii – „Global Farming International” și „Vi Oil Agro” – au realizat exporturi de șrot în 2025.

Potrivit lui Iurie Rija, declinul procesării industriale afectează în lanț agricultura, zootehnia și balanța comercială a țării, iar exporturile actuale sunt doar un ecou rezidual al unui sector cândva activ. Fără o relansare urgentă și sprijin guvernamental, Moldova riscă să dispară din piața regională a produselor agroprocesate, rămânând doar un exportator de materie primă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #industrie #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.