Retragere de fațadă. Zara a ieșit din Rusia doar cu numele. Hainele și furnizorii au rămas

Gigantul spaniol Inditex, cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume și deținător al unor branduri celebre precum Zara, Bershka, Pull & Bear și Stradivarius, a anunțat în 2022 retragerea de pe piața rusă, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia. Totuși, o anchetă a Financial Times arată că plecarea a fost mai degrabă simbolică, iar compania a pus la punct un mecanism complex care îi permite să continue vânzările în Rusia sub alte nume și să revină oricând pe piață.

În octombrie 2022, Inditex a vândut filiala rusă unei familii de afaceri din Liban – familia Daher, cunoscută pentru operarea francizelor brandurilor Inditex în Orientul Mijlociu. Tranzacția a fost realizată printr-o companie intermediară, Mixed R, înregistrată cu doar o lună înainte în Emiratele Arabe Unite. Cu puțin timp înainte de finalizarea vânzării, Inditex a anulat un credit de 9,1 miliarde de ruble acordat subsidiarei din Rusia și i-a mai transferat încă 5,7 miliarde de ruble, vânzând apoi compania pentru o sumă „nesemnificativă”.

Rezultatul: magazinele Zara, Pull & Bear, Bershka și Stradivarius din Rusia funcționează acum sub numele de Maag, Dub, Ecru și Vilet, vânzând haine aproape identice cu cele din rețeaua internațională. Potrivit datelor comerciale analizate de FT, cei mai mari furnizori ai Inditex în 2023–2024 sunt aceiași furnizori principali ai Mixed R, ceea ce confirmă continuitatea în lanțul de aprovizionare.

Zeci de angajați-cheie ai Inditex – designeri, directori de brand și achizitori – s-au mutat în Emiratele Arabe Unite pentru a lucra pentru noile operațiuni coordonate de familia Daher, deși Inditex afirmă oficial că nu mai are legături directe cu fosta filială rusă.

Documentele consultate de Financial Times arată că, potrivit clauzelor contractuale, Inditex își rezervă dreptul de a reveni imediat pe piața rusă printr-un simplu acord de franciză, fără nicio plată suplimentară – reluând astfel controlul asupra magazinelor vândute.

Potrivit Nataliei Rîbalko, cercetătoare la Școala de Economie din Kiev, modul în care Inditex a gestionat retragerea din Rusia este unic. „Majoritatea companiilor occidentale care au părăsit Rusia au încercat să își recupereze cât mai mult capital, nu să investească în activele vândute. Aici vedem exact opusul”, afirmă ea.

Paul Ostling, fost director operațional EY, pune sub semnul întrebării logica economică: „De ce ai investi într-un activ considerat deja vândut și care figurează ca imobilizat financiar?”

Compania spaniolă susține că a fost nevoită să acopere cheltuielile operaționale ale filialei ruse – chirii, salarii, taxe – chiar și după închiderea oficială a afacerii și că nu a oferit sprijin operațional post-vânzare. Totuși, reprezentanții Inditex recunosc că au dorit să își păstreze opțiunea de a reveni pe piață, printr-un parteneriat de franciză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zara #business #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.