Dezastru pentru Sberbank, cea mai mare bancă rusească: Prăbuşire de 70% pe Bursa de la Londra. Căderea Lukoil e de 61%

De la 4,06 dolari pe acţiune în şedinţa de vineri la 1,2 dolari astăzi, adică o prăbuşire de 70%, aceasta este situaţia pentru Sberbank – cea mai mare bancă din Rusia şi una controlată majoritar de administraţia de la Kremlin, pe Bursa de la Londra în debutul şedinţei de tranzacţionare de luni.

Cu alte cuvinte într-o singură zi de tranzacţionare cea mai mare bancă din Rusia pierde câteva zeci de miliarde de dolari ajungând la o capitalizare de 16 mld. dolari. De la începutul anului 2022 acţiunile SBER au un colaps de 92% la Londra.

Sberbank Europe AG, care avea active totale de 13,64 miliarde de euro (15,3 miliarde de dolari) la sfârşitul anului trecut, împreună cu unităţile sale din Croaţia şi Slovenia, a suferit o retragere rapidă a depozitelor în ultimele zile şi este posibil să nu reuşească să îşi plătească datoriile sau alte pasive, potrivit Băncii Central Europene, notează Reuters.

„Sberbank Europe AG şi filialele sale au înregistrat ieşiri semnificative de depozite ca urmare a impactului asupra reputaţiei provocat de tensiunile geopolitice”, a precizat BCE într-un comunicat. „Acest lucru a dus la o deteriorare a poziţiei sale de lichiditate”, a adăugat BCE. „Nu există măsuri disponibile cu şanse reale de a restabili această poziţie la nivel de grup şi în fiecare dintre filialele sale din cadrul uniunii bancare”.

În weekend, Europa a îngheţat principalele afaceri ale Sberbank în blocul comunitar, după ce autorităţile de reglementare au stabilit că este posibil ca acestea să dea faliment în urma sancţiunilor impuse ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, notează agenţia americană de ştiri Bloomberg.

Consiliul unic de rezoluţie, care se ocupă de băncile europene care au probleme, a suspendat plăţile, executarea şi drepturile de reziliere pentru trei divizii ale Sberbank până la sfârşitul zilei de 1 martie. Această măsură a fost luată după ce Banca Centrală Europeană a stabilit că Sberbank Europe AG, cu sediul în Austria, şi filialele sale din Croaţia şi Slovenia nu vor putea probabil să îşi plătească datoriile sau alte pasive la scadenţă.

Rusia încă nu şi-a deschis piaţa de capital, amânand cu câteva ore debutul şedinţei de vineri.

#Lukoil #banca #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova, tradițional unul dintre marii exportatori de ulei de floarea-soarelui, înregistrează schimbări majore pe piață, iar importurile cresc pe fondul problemelor din industria locală de procesare, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Datele analizate arată că în sezonul 2025–2026 (iulie 2025 – aprilie 2026), importurile de ulei de floarea-soarelui au urcat la 12.896 tone, în timp ce exporturile au ajuns la 73.322 tone. Deși exporturile și-au revenit față de sezonul precedent, raportul dintre export și import s-a redus semnificativ la 1 la 5,7, comparativ cu 1 la 43 în perioadele considerate normale.

Economistul susține că această schimbare reflectă o problemă structurală: procesarea internă funcționează sub capacitate, iar o parte importantă a materiei prime părăsește țara sub formă de semințe neprocesate, ceea ce obligă piața internă să acopere o parte din necesarul de ulei prin importuri.

Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte evidențiate în analiză este situația companiei „Floarea Soarelui”, controlată de milioanarul Vaja Jhashi, considerată simbolul industriei locale de procesare. Dacă în anii de vârf uzina exporta peste 180.000 de tone de ulei anual, acum aceasta a ajuns în postura de importator și a adus în perioada ianuarie–aprilie 2026 circa 985 de tone de ulei rafinat din Ucraina.

Potrivit lui Iurie Rija, compania și-a epuizat stocurile de semințe disponibile pentru procesare și a fost nevoită să recurgă la importuri pentru a onora contractele comerciale existente. În paralel, reluarea producției la volume reduse a devenit nerentabilă din cauza costurilor fixe ridicate.

Analiza mai arată că traderii au fost mai competitivi decât procesatorii în relația cu fermierii, oferind plăți rapide pentru recoltă. Astfel, materia primă a fost exportată înainte să ajungă la fabrici, ceea ce a dus la situația în care una dintre cele mai mari uzine de procesare din Republica Moldova importă acum produsul pe care îl producea anterior în cantități mari.