Dezastru umanitar. Unul din cinci ucraineni şi-a părăsit casa după invazia Rusiei

Mai mult de o cincime din cele 44 de milioane de persoane care trăiau în Ucraina înainte ca Rusia să invadeze ţara luna trecută au fost strămutate în interiorul ţării sau au fugit în alte ţări, potrivit estimărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Iar pentru cei care au rămas în ţară, milioane de oameni se confruntă zilnic cu o luptă pentru supravieţuire, în timp ce oraşele afectate puternic de lupte sunt sărace în alimente, nu au apă curată, nu au acces la asistenţă medicală şi funcţionează în multe locuri fără căldură şi electricitate.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite a declarat într-un raport din această lună că „se estimează că peste 12 milioane de persoane sunt blocate în zonele afectate sau nu pot pleca din cauza riscurilor sporite de securitate, a distrugerii podurilor şi a drumurilor, precum şi a lipsei de resurse sau de informaţii cu privire la locul unde pot găsi siguranţă şi cazare”, potrivit The New York Times.

Vineri, Naţiunile Unite au finalizat primul convoi de ajutoare umanitare urgente către un oraş greu afectat din estul Ucrainei, livrând provizii medicale, apă îmbuteliată, mese gata de consum şi conserve pentru a ajuta aproximativ 35.000 de persoane din Sumy.

„Sperăm că acesta este primul din multe transporturi livrate oamenilor prinşi în capcana luptelor”, a declarat Amin Awad, coordonatorul de criză al ONU în Ucraina.

Viteza cu care s-a derulat criza umanitară este fără precedent în istoria modernă a Europei, transformând ceea ce fusese o naţiune paşnică într-un coşmar de distrugere şi moarte în doar câteva săptămâni. Peste trei milioane de persoane au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruseşti, la 24 februarie, iar aproximativ 6,5 milioane de persoane au fost forţate să-şi părăsească locuinţele din cauza luptelor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dezastru umanitar #razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.